2017 martie

29 Mar: 29 martie 2004, ziua când România a devenit membră a Tratatului Atlanticului de Nord

România a aderat la Tratatului Atlanticului de Nord prin Legea nr. 22/2004 și a devenit membră a acestei alianțe în ziua de 29 martie 2004, când instrumentul de aderare la Tratat, act semnat de președintele Ion Iliescu, a fost depus la depozitarul stabilit, Guvernul Statelor Unite ale Americii. Apoi, la data de 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles, a fost arborat oficial drapelul României.

26 Mar: Principalele modificări și completări ale Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Vineri, 24 februarie 2017, Preşedintele României a promulgat Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat[1]. Adoptarea ultimelor modificări şi completări aduse Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost o adevărată odisee. Mai mult și mai insistent ca niciodată în ultimii 27 de ani, în peisajul public autohton au fost exprimate puncte de vedere atât favorabile, cât şi opinii care vădesc adversitate faţă de unele dintre schimbările legislative propuse.

25 Mar: Retorica în comunicare

Elocința judiciară este un domeniu interdisciplinar al științelor sociale, care are ca obiect cunoșterea mijloacelor sau intrumentelor oferite de retorică și logica juridică în scopul folosirii în arta convingerii destinatarului mesajului transmis. Cât de importante sunt retorica și logica, în general, pentru exercitarea activităților juridice și, în special, pentru activitatea practicienilor dreptului (avocați, judecători, procurori, consilieri juridici, practicieni în insolvență, notari, polițiști etc.) implicați în activități judiciare? Întrebarea fiind retorică, răspunsul este unul singur, respectiv că cele două științe sunt foarte importante. Îndrăznim să spunem că sunt pe același palier de relevanță precum sunt materiile ce intră în trunchiul de bază al ramurilor științei dreptului (dreptul civil, dreptul penal, dreptul procesual civil, dreptul procesual penal, drept constituțional etc.). De altfel, Verificarea raționamentului logic figurează printre disciplinele cuprinse în tematica pentru concursul de admitere în magistratură.

17 Mar: Factorul X în politică, cum au profitat sau beneficiat Mark Rutte de aceasta și anumiți oameni politici autohtoni

Scenele politice din orice colț al lumii sunt influențate sau determinate de factori previzibili și evenimente sau fapte impredictibile. Un eveniment neașteptat, ca de pildă, un scandal politic, un deces, un atac terorist, o revoltă etc., poate schimba ceea ce se prefigura că se va întâmpla în plan politic la un moment dat într-un spațiu determinat. Influența evenimentului impredictibil poate fi negativă sau pozitivă. Evenimentul imprevizibil, care produce o schimbare ce nu putea fi anticipată în mod rațional, poate fi numit în diferite feluri. Spre exemplu, elementul imprevizibil, elementul 101 ori factorul surpriză. Sau poate fi denumit pur și simplu factorul X...

14 Mar: De ziua lui Albert Einstein, despre teoria relativității pe înțelesul tuturor, câteva citate atribuite acestuia și o poveste cu șoferul său

Este greu să reziști tentației să spui sau să consemnezi ceva despre, poate, cel mai inteligent om care a trăit vreodată pe Terra. Despre Albert Einstein s-au scris și spus foarte multe, iar cele scrise în rândurile ce urmează sunt doar câteva spicuiri, alese în mod subiectiv, din viața socială sau opera inegalabilă a savantului și o scurtă poveste încântătoare despre conferințele acestuia. Einstein a lăsat umanității teorii și idei de care oamenii de știință și profanii, deopotrivă, sunt fascinați, pentru că savantul a vrut și a reușit să pătrundă prin intermediul lor nu numai în mințile fizicienilor, ci și în spiritul oamenilor obișnuiți, al publicului larg. La întrebarea: “Cum v-a venit ideea asta nemaipomenită a relativității?”, Einstein a răspuns: “Unii oameni se gândesc și la lucruri simple”...

13 Mar: Legalitatea incriminării

Într-un regim democratic care se fundamentează pe statul de drept, acesta are limitat dreptul de sancţionare (jus puniendi), astfel că el trebuie să nu sancţioneze decât acele fapte care erau prevăzute ca infracţiuni la data comiterii lor şi să aplice exclusiv sancţiunile existente în cadrul sistemului sancţionator la data săvârşirii infracţiunii, cu excepţia cazului în care, până la stingerea raportului penal de conflict, intră în vigoare o lege penală mai blândă. Deşi principiul legalităţii este o regulă fundamentală a întregului sistem de drept, el este, totodată, principiu fundamental al dreptului penal şi trebuie tratat în chip special...

10 Mar: Infracțiunea de bancrută frauduloasă în reglementarea Noului Cod penal, partea a IV-a

Potrivit unui alt punct de vedere, starea de insolvenţă este un element constitutiv al infracţiunii de bancrută numai în ipoteza modalităţii constând în înstrăinarea în caz de faliment a unei părţi din active. În practica judiciară recentă este majoritar punctul de vedere potrivit căruia existenţa stării de insolvenţă este o condiţie în toate cazurile de bancrută, fiind necesară o hotărâre privind deschiderea procedurii insolvenţei[2]. Soluţia la care s-au oprit organele judiciare penale este de înţeles din punct de vedere practic, deoarece are avantajul diminuării activităţii judiciare şi elimină riscul adoptării de către un alt organ judiciar, aflat la finalul piramidei justiţiei, a soluţiei că insolvenţa comercială este o condiţie ce trebuie constată prin hotărâre judecătorească...

08 Mar: Infracțiunea de bancrută frauduloasă în reglementarea Noului Cod penal, partea a III-a

Înscrisul falsificat poate fi oficial sau sub semnătură privată, carac­terul acestuia determinând anumite consecinţe juridice. În cazul falsului asupra unui înscris oficial, dacă făptuitorul uzează de acesta, va exista concurs între infracţiunea de bancrută frauduloasă şi cea de uz de fals (art. 323 din noul Cod penal). În schimb, dacă înscrisul falsificat este sub semnătură privată se va reţine numai infracţiunea de bancrută frauduloasă, deoarece folosirea înscrisului falsificat intră în conţinutul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, care este, la rândul său, integrată în conţinutul infracţiunii de bancrută frauduloasă...

06 Mar: Infracțiunea de bancrută frauduloasă în reglementarea Noului Cod penal, partea a II-a

Obiectul juri­dic specific al infracţiunii de bancrută frauduloasă este format din relaţiile sociale născute din dreptul de gaj general al creditorilor asupra patrimoniului debitorilor lor, cele privind îndeplinirea, în conformitate cu legea, a obligaţiilor ce revin per­soanelor implicate în afaceri şi cele referitoare la valorile sociale protejate în secundar. Fiind o infracţiune complexă, bancruta frauduloasă are atât un obiect juridic principal, cât şi unul secundar (adiacent). Obiectul juridic principal este constituit din relaţiile sociale referitoare la protecţia creditorilor faţă de datornicii lor care nu respectă regulile de afaceri...

04 Mar: Infracțiunea de bancrută frauduloasă în reglementarea Noului Cod penal, partea I

Bancruta frauduloasă este una dintre „cenuşăresele” dreptului penal, deoarece legiuitorul a fost foarte oscilant în ceea ce priveşte regimul sancţionator, normele care incriminează această faptă au suferit frecvente modificări de conţinut, iar sediul materiei s-a regăsit în ultimii ani în mai multe acte normative (Codul comercial, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 64/1995, Legea nr. 85/2006 şi Codul penal din 2009). Studiul de faţă se focalizează atât asupra analizei infracţiunii de bancrută frauduloasă în reglementarea noului Cod penal, cât şi asupra conceptelor specifice. Activitatea economică, chiar dacă într-o anumită morală ar părea o exprimare cinică sau peiorativă, are totuşi o finalitate speculativă, respectiv realizarea de profit (beneficii, avantaje, câştiguri, foloase). Romanii au surprins foarte bine scopul activităţii economice când au spus că finis mercatorum est lucrum. Ca orice activitate umană, activitatea economică este supusă riscului (alea), existând numeroşi factori care influenţează sau determină rezultatele financiare ale acesteia. Hazardul, cu toate că nu este dominanta cauzelor succesului sau insuccesului în afaceri, joacă un rol important în domeniul...