2017 iulie

30 Iul: Cum va arăta societatea peste 10-20 de ani?

Fără a fi sub spectrul pesimismului sau în vraja optimismului, plasându-ne într-o zonă realistă, exprimăm punctul de vedere că inteligența artificială este cea mai înaltă formă a imaginației omului, care are toate șansele să fie transpusă în practică într-un viitor previzibil relativ scurt. Efectele inteligenței artificiale sunt, însă, greu de anticipat. Dacă factorii cu rol în reglementare vor adopta reguli care să fixeze într-un cadru adecvat modul de folosire și limitele accesului la inteligența artificială, putem fi încrezători în aportul noilor tehnologii la bunăstarea și fericirea omului. În caz contrar, mi-e teamă că avertismentul lui E. Musk apare ca fiind plauzibil.

26 Iul: Exercitarea unui drept și îndeplinirea unei obligaţii – cauze justificative

Potrivit art. 21 C. pen.: „(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta. (2) Este de asemenea justificată fapta prevăzută de legea penală constând în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, dacă aceasta nu este în mod vădit ilegală”. Din analiza prevederilor art. 21 C. pen. rezultă că, în realitate, acest text legal reglementează două cauze justificative. Este vorba despre exercitarea unui drept recunoscut de lege și îndeplinirea unei obligații impuse de lege ori de autoritatea competentă.

25 Iul: Excesul neimputabil – cauză de neimputabilitate

Potrivit art. 26 alin. (1) C. pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de legitimă apărare, care a depăşit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului. Iar conform art. 26 alin. (2) C. pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de necesitate, care nu și-a dat seama, în momentul comiterii faptei, că pricinuiește urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat.

24 Iul: Prezumţia de legitimă apărare – cauză justificativă

Prezumţia de legitimă apărare este relativă (iuris tantum), iar nu absolută (iuris et de iure), astfel că ea poate fi răsturnată prin probă contrarie. Pentru declanșarea prezumției relative reglementate de art. 19 alin. (3) C. pen. trebuie întrunite numai condițiile specifice, statuate de aceste prevederi legale, iar nu și cerințele generale (comune), stabilite pentru legitima apărare pură și simplă, deoarece acestea se prespun ca fiind realizate. Din analiza normei care prevede legitima apărare comună rezultă că, pentru existenţa acestei cauze justificative, trebuie îndeplinite două categorii de condiţii: condiţii referitoare la atac şi condiţii referitoare la apărare.

16 Iul: Un prim pas pentru respectarea hotărârii-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României – adoptarea Legii nr. 169/2017 privind modificarea Legii nr. 254/2013

După aproape 3 luni de la pronunţarea hotărârii-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României, un prim pas, pentru respectarea acestei hotărâri, îl constituie adoptarea Legii nr. 169/2017 privind modificarea Legii nr. 254/2013. Vineri, 14 iulie 2017, Președintele a promulgat această lege. Analizând schimbările aduse de Legea nr. 169/2017, cele mai importante sunt următoarele: modificarea lit. b) a art. 40 alin. (5) din Legea nr. 254/2013; introducerea art. 551, în corpul Legii nr. 254/2013, care prevede o măsură compensatorie, în cazul cazării în condiţii necorespunzătoare; modificarea conţinutului dreptului la convorbiri telefonice; reglementarea dreptului deţinutului de a renunţa la procentul de 40% din remuneraţie, care-i revine pentru munca prestată, în schimbul obţinerii unor zile în plus la perioada considerată ca executată; modificarea duratelor pedepsei considerate executate, pe baza muncii prestate.

14 Iul: Există trecut sau viitor ori numai prezent?

Parafrazându-l pe Lanza putem considera că viața e o aventură care transcede felul nostru obișnuit de a gândi, iar când murim facem acest lucru nu într-un mod aleatoriu, ci în inevitabila matrice a vieții, plecând dintr-un univers în altul. Trecutul este cert, dar consumat, viitorul este incert, așa că ceea ce ne rămâne este prezentul. Așadar, trăiți clipa și zâmbiți, căci nu avem garanția că viitorul va fi mai bun!

14 Iul: Controlul judiciar. Câteva considerații privind condițiile luării, prelungirii și menținerii măsurii controlului judiciar

Măsura controlului judiciar, alături de sora ei, controlul judiciar pe cauțiune, este cea mai puțin intruzivă dintre măsurile preventive. Din cauza acestei particularități, în practica judiciară, controlul judiciar se dispune, se prelungește și se menține cu relativ mare ușurință. Examinând practica judiciară, am constatat că, uneori, organele judiciare consideră că măsura controlului judiciar este un mijloc procesual care poate fi dispus sau perpetuat fără un examen special al proporționalității și necesității. Cu alte cuvinte, plecând de la premisa că este cea mai ușoară dintre măsurile preventive, anumite organe judiciare apreciază că efectele acesteia asupra drepturilor și libertăților inculpaților sunt relativ neglijabile. În realitate, chiar dacă nu sunt impuse inculpatului obligații în plus față de cele standard, măsura controlului judiciar afectează, uneori într-o măsură semnificativă, anumite drepturi și libertăți fundamentale ale omului (de exemplu, dreptul la muncă).

11 Iul: Despre vremea când trebuie să pleci din funcție și povestea celor trei plicuri

O vorbă spune: Funcțiile sunt trecătoare! Așa este! La fel ca oamenii și funcțiile sau demnitățile sunt efemere. Cine nu înțelege acest lucru nu are nicio îndreptățire să ocupe vreo funcție sau demnitate, în special dintre cele în care este numit. Orice poziție de șef, într-o mai mare sau mai mică măsură, determină o uzură a persoanei care o ocupă la un moment dat. Efectul acestei uzuri este asociat cu scăderea performanțelor instituției sau autorității publice în cauză.

10 Iul: Din nou despre incidența principiului ne bis in idem relativ la neîndeplinirea obligațiilor fiscale, dacă aceasta îmbracă și haina unei infracțiuni. Eefectele juridice produse în cazul constatării incidenței principiului ne bis in idem

În data de 15 iunie am publicat articolul Incidența principiului ne bis in idem relativ la neîndeplinirea obligațiilor fiscale, dacă aceasta îmbracă și haina unei infracțiuni, în urma căreia am primit mai multe mesaje și comentarii. Printre cei care au reacționat la acest articol se numără și Doamna M. Mazilu-Babel, care a ridicat mai multe probleme de drept foarte interesante, asupra cărora ne vom îndrepta atenția în cele ce succed. În esență, chestiunile juridice invocate orbitează în jurul întrebării: Care sunt efectele juridice ale constatării incidenței principiului ne bis in idem într-o cauză pendinte?