All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

CUM FOLOSEŞTE PRESA TERMINOLOGIA JURIDICĂ

 

(i) Azi (17 septembrie 2017) am citit articolul cu titlul: “După multe tentative eşuate, schimbarea şefului CEC Bank a reuşit. Scurta istorie a tensiunilor si scandalurilor lipite de banca, dar şi a tentativelor de înlocuire a preşedintelui ei”[1].

Din conţinutul acestui articol aflăm că: „După mai multe tentative, unele pe uşa din faţă iar altele pe cea din dos, schimbarea preşedintelui CEC Bank pare să fi reuşit”.

Problema pe care o sesizez aici nu vizează cuprinsul materialului publicat, ci titlul, care vorbeşte de tentative eşuate, fiind o exprimare pleonastică, deoarece tentativa este esenţialmente o activitate eşuată, care nu a reuşit. Mai mult, Codul penal defineşte tentativa ca fiind punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost întreruptă sau nu şi-a produs efectul.

(ii) În data de 20 iunie a fost publicată știrea cu titlul: „Atentat eșuat pe Champs-Elysees: Patru membri ai familiei atacatorului, în arest preventiv[2]”.

Din conţinutul articolului aflăm că un bărbat a intrat cu un vehicul într-un furgon al jandarmeriei franceze pe bulevardul Champs Elysees din centrul Parisului, acesta decedând în urma atacului. În cadrul acestui material, la fel ca în cazul anterior, exprimarea din titlu este necorespunzătoare, în ceea ce priveşte expresia atentat eşuat. Atentatul este o acţiune violentă îndreptată împotriva unor oameni, care poate fi reuşită sau nereuşită. Aşadar, termenul atentat include în accepţiunea sa atât o faptă violentă realizată integral, cât şi tentativele, adică faptele nereuşite.

(iii) În data de 18 iulie 2017 am lecturat știrea cu titlul: „Dan Voiculescu, ELIBERAT condiţionat după trei ani de închisoare”.

Din cuprinsul materialului rezultă că Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea condiţionată a lui Dan Voiculescu, după ce a executat aproape o treime din pedeapsa de 10 ani de închisoare, primită, în 2014, în dosarul „ICA”[3].

Chiar dacă este vorba despre un articol destinat publicului în general, consider că terminologia care trebuie să fie folosită este cea existentă în lege. Astfel, Codul penal vorbeşte despre liberare condiţionată (a se vedea, de pildă, art. 100 C. pen.), iar nu despre eliberare condiţionată.

Cele trei exemple de mai sus nu sunt singurele situaţii în care mass-media întrebuinţează incorect termeni sau expresii din domeniul juridic. De exemplu, uneori se confundă amnistia cu graţierea, arestarea preventivă cu executarea pedepsei s.a.

Sunt de părere că atunci când se publică articole sau ştiri din domeniul juridic ori când se foloseşte o terminologie juridică în mass-media cei care redactează materialele, dacă nu sunt de specialitate, ar trebui să ceară avizul unui jurist. Raţiunea unei astfel de susţineri rezidă în aceea că expresiile greşite utilizate de presă sunt preluate ca atare de oamenii care nu au pregătire juridică şi sunt rostogolite mai departe în comunicare.

 

 

[1] http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22006401-dupa-multe-tentative-esuate-schimbarea-sefului-cec-bank-reusit-scurta-istorie-tensiunilor-scandalurilor-lipite-cec-presedintii.htm, accesat în data de 17 septembrie 2017, ora 10:35.

[2] https://www1.agerpres.ro/externe/2017/06/20/atentat-esuat-pe-champs-elysees-patru-membri-ai-familiei-atacatorului-in-arest-preventiv-09-23-19, accesat în data de 17 septembrie 2017, ora 11:08.

[3] http://www.mediafax.ro/economic/dan-voiculescu-eliberat-conditionat-dupa-trei-ani-de-inchisoare-decizia-este-definitiva-update-omul-de-afaceri-va-fi-externat-si-dus-la-penitenciarul-rahova-16593717, accesat în data de 17 septembrie 2017, ora 10:50.

Adauga un comentariu