15 Iun: Incidența principiului ne bis in idem, relativ la neîndeplinirea obligațiilor fiscale, dacă aceasta îmbracă și haina unei infracțiuni

Pe de o parte, analizând amenzile contravenționale reglementate de Codul de procedură fiscală, care sunt relativ severe, și situația în care penalitatea aplicată de organele fiscale este de 100% din debit sau superioară acestuia, criteriul privind scopul și severitatea sancțiunii impune includerea penalităților și amenzilor contravenționale în categoria pedepselor, astfel că putem susține că, în astfel de cazuri, se încalcă principiul ne bis in idem. Pe de altă parte, independent de susținerile precedente, pentru că penalitățile aplicate de organele fiscale au natură penală conform CEDO, indiferent că sunt stabilite pentru plata cu întârziere sau pentru nedeclarare, la individualizarea pedepsei, în cadrul procesului penal, trebuie luat în considerare faptul că același subiect a mai fost sancționat definitiv pentru aceeași faptă.

10 Iun: Simona Halep, două în una – sportivă și om. Bravo Simona!

Pentru noi cei care iubim tenisul, în special, și pentru toți românii, în general, performanța SIMONEI HALEP de a juca finala de la Roland Garros este una extraordinară nu atât datorită faptului că este o poziție care se obține foarte greu, cât mai ales din perspectiva confirmării unui model pozitiv în societatea românească. Este un lucru evident că, în ultimii ani, exemple ca cel oferit de SIMONA sunt o rara avis, întrucât gimnastica nu mai are performanțele cu care ne-a obișnuit în trecut, fotbalul este în regres s.a. Grăitoare pentru situația din sportul românesc este contraperformanța reprezentanților României de la ultimele jocuri olimpice de vară, organizate la Rio de Janeiro (2016), când tolba cu medalii luate de România a fost cea mai goală din anul 1952 și până în prezent.

10 Iun: Câteva considerații privind cauzele care exclud infracțiunea, cu specială privire asupra cauzelor justificative și de neimputabilitate

In nuce, cauzele care exclud infracțiunea sunt împrejurări care împiedică realizarea celor patru trăsături esențiale ale infracțiunii (tipicitatea obiectivă, vinovăția, antijuridicitatea și imputabilitatea). Dintre cele patru categorii de cauze care determină neîntrunirea caracterului infracțional al unei fapte, pentru două legiuitorul alocat câte un capitol, în cadrul titlului III, destinat instituției infracțiunii. Este vorba despre cauzele justificative și cauzele de neimputabilitate.

08 Iun: Este jurisprudenţa izvor de drept în sistemul judiciar român?

După cum se ştie, statul român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de mai multe ori, pentru lipsa de consecvenţă a practicii judiciare. Necesitatea uniformizării practicii judiciare nu trebuie demonstrată, deoarece încrederea cetăţenilor în actul de justiţie se fundamentează şi pe constanţa soluţiilor pe care judecătorii le adoptă în speţe comparabile sau similare din punct de vedere juridic, având în vedere că justiţiabilul, care ştie că altul a obţinut o anumită hotărâre într-un caz asemănător cu al său, va spera în mod justificat că va fi beneficiarul aceleiaşi soluţii. Iar dacă la finalul procesului, justiţiabilul în cauză nu va obţine aceeaşi soluţie judecătorească, ci va fi tratat altfel, el va fi nu numai profund nemulţumit, ci şi un nou membru pe lista persoanelor care n-au încredere în actul jurisdicţional.

07 Iun: Uite pragul, nu e pragul … ba e pragul!

Urmărind cu interes discuțiile din mediul public, în special cel juridic, despre incriminarea abuzului în serviciu, am constatat că există o un evantai de păreri exprimate. Titlul acestui material, ne-a fost inspirat de expresia uite popa, nu e popa. Fără a inventaria toate opiniile exprimate, în cele ce succed vom prezenta punctele de vedere ale factorilor de decizie în această materie și, la rândul nostru, vom exprima un punct de vedere.

05 Iun: Rugăciunea unui judecător

Doamne, eu sunt unica fiinţă pe lume căreia Tu i-ai dat o părticică din atotputernicia Ta; putere de a condamna sau a achita pe semenii mei. (...) La semnul meu, uşile închisorilor se închid, în urma condamnatului, sau se deschid, pentru libertate. Sentinţa mea poate schimba sărăcia în belşug, iar bogăţia în mizerie. De hotărârea mea depinde destinul multor vieţi.

30 Mai: Definiţia, obiectul, sarcinile, scopul și caracterele dreptului penal

Expresia drept penal are două accepţiuni recunoscute în literatura de specialitate, respectiv de ramură a ştiinţei dreptului şi de ramură a sistemului dreptului pozitiv. Pentru a evita confuziile, de la început precizăm că, deşi cele două sensuri ale expresiei „drept penal” sunt legate indisolubil, ele au conţinuturi bine stabilite. Astfel, în timp ce dreptul penal ca ramură de drept este o parte a sistemului juridic (a ansamblului normelor juridice), dreptul penal ca ramură a ştiinţelor juridice este o parte a sferei (genului) ştiinţelor dreptului.

25 Mai: Propuneri relative la proiectul de lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului

Prin proiectul de lege postat pe site-ul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (denumit în continuare Oficiul), inițiatorul propune adoptarea unei legi pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, urmând ca Legea nr. 656/2002 să fie abrogată la data intrării în vigoare a legii noi.

24 Mai: Secretul profesional al avocatului în contextul legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (i)

Pe site-ul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a fost postat Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Prin două materiale (I și II) vom prezenta situația secretului profesional al avocatului de lege lata (I) și câteva propuneri de lege ferenda (II).