06 Mar: Infracțiunea de bancrută frauduloasă în reglementarea Noului Cod penal, partea a II-a

Obiectul juri­dic specific al infracţiunii de bancrută frauduloasă este format din relaţiile sociale născute din dreptul de gaj general al creditorilor asupra patrimoniului debitorilor lor, cele privind îndeplinirea, în conformitate cu legea, a obligaţiilor ce revin per­soanelor implicate în afaceri şi cele referitoare la valorile sociale protejate în secundar. Fiind o infracţiune complexă, bancruta frauduloasă are atât un obiect juridic principal, cât şi unul secundar (adiacent). Obiectul juridic principal este constituit din relaţiile sociale referitoare la protecţia creditorilor faţă de datornicii lor care nu respectă regulile de afaceri...

04 Mar: Infracțiunea de bancrută frauduloasă în reglementarea Noului Cod penal, partea I

Bancruta frauduloasă este una dintre „cenuşăresele” dreptului penal, deoarece legiuitorul a fost foarte oscilant în ceea ce priveşte regimul sancţionator, normele care incriminează această faptă au suferit frecvente modificări de conţinut, iar sediul materiei s-a regăsit în ultimii ani în mai multe acte normative (Codul comercial, Legea nr. 31/1990, Legea nr. 64/1995, Legea nr. 85/2006 şi Codul penal din 2009). Studiul de faţă se focalizează atât asupra analizei infracţiunii de bancrută frauduloasă în reglementarea noului Cod penal, cât şi asupra conceptelor specifice. Activitatea economică, chiar dacă într-o anumită morală ar părea o exprimare cinică sau peiorativă, are totuşi o finalitate speculativă, respectiv realizarea de profit (beneficii, avantaje, câştiguri, foloase). Romanii au surprins foarte bine scopul activităţii economice când au spus că finis mercatorum est lucrum. Ca orice activitate umană, activitatea economică este supusă riscului (alea), existând numeroşi factori care influenţează sau determină rezultatele financiare ale acesteia. Hazardul, cu toate că nu este dominanta cauzelor succesului sau insuccesului în afaceri, joacă un rol important în domeniul...

01 Mar: Libertatea de exprimare a avocatului

Sediul dreptului fundamental al omului la libertate de exprimare se găsește în mai multe acte normative, dintre care menționăm aici Constituția și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 30 alin. (1) din Constituție: „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile s.n. – M.A.H.)”. Conform art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: „1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare (s.n. – M.A.H). Acest drept cuprinde libertatea de opinie și...

26 Feb: Câteva repere privind aplicarea dispozițiilor relative la confiscarea extinsă

Atât în Codul penal anterior, cât și în Codul penal în vigoare, dispozițiile relative la măsura de siguranță a confiscării au fost introduse prin Legea nr. 63/2012[1]. După intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la confiscarea extinsă, practica judiciară s-a confruntat cu mai multe chestiuni de drept în ceea ce privește transpunerea în practică a noilor reglementări în această materie. Printre problemele de drept ivite în practică, se numără: (i) posibilitatea luării măsurii confiscării extinse în ceea ce privește infracțiunile comise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012;...

14 Feb: Alicia Larde și John Nash – două suflete pereche

John Forbes Nash (născut în data de 13 iunie 1928 – decedat în 23 mai 2015[1]) este omul de ştiinţă care, la o vârstă respectabilă şi suferind mulţi ani de o boală mintală gravă (schizofrenie paranoidă), a fost răpus, alături de soţia sa, nu de această maladie, ci de un eveniment rutier produs în New Jersey. Cei doi se pare că nu purtau centuri de siguranţă. Cine este acest om, genial potrivit celor care i-au analizat activitatea ştiinţifică? John Nash a fost un matematician care, la vârsta de numai 22 de ani, şi-a luat doctoratul cu o lucrare de 27 de pagini ce a influenţat substanţial teoriile economice. În anul 1959 s-a îmbolnăvit de schizofrenie paranoidă...

13 Feb: Confiscarea specială în cazul comiterii infracțiunii de spălare a banilor

În acest articol vom încerca să răspundem la întrebarea: Cât se confiscă în cazul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor? Mai exact avem în vedere, în principal, modul de aplicare a dispozițiilor care reglementează măsura de siguranță a confiscării speciale în ceea ce privește bunurile murdare reciclate prin comiterea infracțiunii de spălare a banilor. Practica judiciară în materie nu este unitară, fiind întâlnite următoarele trei puncte de vedere: Confiscarea specială se dispune asupra bunurilor ce provin din comiterea infracțiunii premisă (predicat, principală); Confiscarea specială se dispune asupra diferenței dintre valoarea bunurilor reciclate și...

09 Feb: Spălarea banilor în lumina Deciziei ÎCCJ nr. 16/2016

În acest articol vom analiza conținutul Deciziei nr. 16/2016, pronunțată de ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală[1]. Prin sesizarea formulată, în cauza Dosarului nr. 1.624/1/2016, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală a solicitat instanței supreme să pronunțe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: 1. Acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare (schimbarea sau transferul, respectiv ascunderea ori disimularea şi, respectiv, dobândirea, deţinerea sau folosirea) reprezintă modalităţi normative distincte de săvârşire a infracţiunii de spălare a banilor sau reprezintă variante alternative ale elementului material al laturii obiective a infracţiunii de spălare a banilor?

07 Feb: Abuzul în serviciu după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016

În acest articol vom examina consecințele Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 asupra cauzelor (proceselor) penale pendinte (aflate pe rolul organelor judiciare) și a celor soluționate în mod definitiv. Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a statuat că: „dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal (este vorba despre abuzul în serviciu – n.n.) sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii”. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție: „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”...