14 Iul: Există trecut sau viitor ori numai prezent?

Parafrazându-l pe Lanza putem considera că viața e o aventură care transcede felul nostru obișnuit de a gândi, iar când murim facem acest lucru nu într-un mod aleatoriu, ci în inevitabila matrice a vieții, plecând dintr-un univers în altul. Trecutul este cert, dar consumat, viitorul este incert, așa că ceea ce ne rămâne este prezentul. Așadar, trăiți clipa și zâmbiți, căci nu avem garanția că viitorul va fi mai bun!

14 Iul: Controlul judiciar. Câteva considerații privind condițiile luării, prelungirii și menținerii măsurii controlului judiciar

Măsura controlului judiciar, alături de sora ei, controlul judiciar pe cauțiune, este cea mai puțin intruzivă dintre măsurile preventive. Din cauza acestei particularități, în practica judiciară, controlul judiciar se dispune, se prelungește și se menține cu relativ mare ușurință. Examinând practica judiciară, am constatat că, uneori, organele judiciare consideră că măsura controlului judiciar este un mijloc procesual care poate fi dispus sau perpetuat fără un examen special al proporționalității și necesității. Cu alte cuvinte, plecând de la premisa că este cea mai ușoară dintre măsurile preventive, anumite organe judiciare apreciază că efectele acesteia asupra drepturilor și libertăților inculpaților sunt relativ neglijabile. În realitate, chiar dacă nu sunt impuse inculpatului obligații în plus față de cele standard, măsura controlului judiciar afectează, uneori într-o măsură semnificativă, anumite drepturi și libertăți fundamentale ale omului (de exemplu, dreptul la muncă).

11 Iul: Despre vremea când trebuie să pleci din funcție și povestea celor trei plicuri

O vorbă spune: Funcțiile sunt trecătoare! Așa este! La fel ca oamenii și funcțiile sau demnitățile sunt efemere. Cine nu înțelege acest lucru nu are nicio îndreptățire să ocupe vreo funcție sau demnitate, în special dintre cele în care este numit. Orice poziție de șef, într-o mai mare sau mai mică măsură, determină o uzură a persoanei care o ocupă la un moment dat. Efectul acestei uzuri este asociat cu scăderea performanțelor instituției sau autorității publice în cauză.

10 Iul: Din nou despre incidența principiului ne bis in idem relativ la neîndeplinirea obligațiilor fiscale, dacă aceasta îmbracă și haina unei infracțiuni. Eefectele juridice produse în cazul constatării incidenței principiului ne bis in idem

În data de 15 iunie am publicat articolul Incidența principiului ne bis in idem relativ la neîndeplinirea obligațiilor fiscale, dacă aceasta îmbracă și haina unei infracțiuni, în urma căreia am primit mai multe mesaje și comentarii. Printre cei care au reacționat la acest articol se numără și Doamna M. Mazilu-Babel, care a ridicat mai multe probleme de drept foarte interesante, asupra cărora ne vom îndrepta atenția în cele ce succed. În esență, chestiunile juridice invocate orbitează în jurul întrebării: Care sunt efectele juridice ale constatării incidenței principiului ne bis in idem într-o cauză pendinte?

07 Iul: Poate fi justiția selectivă?

Justiția, în general, și cea penală, în special, nu poate fi selectivă, întrucât organele judiciare nu au posibilitatea de a alege în mod arbitrar și inegal modalitatea în care aplică legea în cauzele pe care le soluționează. Potrivit Legii fundamentale, justiția nu poate fi diferită, ci trebuie să fie egală (aceeași) pentru toate persoanele care se află în aceeași situație juridică.

07 Iul: Dreptul la apărare, secretul profesional al avocatului și asistența neloială

Care este legătura între dreptul la apărare, secretul profesional al avocatului și asistența neloială? In nuce, răspunsul este că apărarea efectivă este posibilă numai dacă avocatul păstrează confidențialitatea informațiilor primite de la clienți și numai dacă acționează loial în rapaorturile cu aceștia. Cu alte cuvinte, obligațiile avocatului – de a păstra secretul profesional și de a avea o condită profesională loială în relațiile cu clienții – sunt garanții indispensabile ale exercitării plenare a dreptului la apărare. Păstrarea confidențialității și comportarea loială asigură, așadar, efectivitatea dreptului la apărare.

26 Iun: Infracţiunea – specie de faptă juridică și fenomen complex

O faptă antisocială constituie temei al răspunderii juridice penale numai dacă dreptul pozitiv îi conferă o asemenea calitate prin intermediul normelor juridice de incriminare, deoarece raportul juridic de răspundere nu se poate naşte altfel, adică în afara dreptului. Sfera faptelor care sunt considerate de legiuitor infracţiuni depinde de conţinutul şi dinamica reglementărilor juridice ale diferitelor momente, etape sau epoci din evoluţia societăţii umane. Analizând conceptul de infracţiune, prin prisma dreptului penal şi a altor ştiinţe conexe, observăm că infracţiunea este un fenomen complex, având următoarele aspecte: material, uman, social, moral-politic şi juridic.

23 Iun: Abuzul în serviciu după decizia Curții Constituționale nr. 392/2017

Examinând cu atenție considerentele Deciziei nr. 392/2017, apare ca fiind mult mai susținută de argumente opinia potrivit căreia, dacă legiuitorul nu respectă obligația trasată de Curtea Constituțională, după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României organele judiciare au obligația de a aplica prevederile privind abuzul în serviciu în acord cu principiul ultima ratio. În acest sens, cităm din conținutul Deciziei nr. 392/2017: „sarcina aplicării principiului "ultima ratio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind "abuzul în serviciu", ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare„ .

19 Iun: Structura infracțiunii

Conţinutul infracţiunii are două componente (aspecte): latura obiectivă (fizică sau materială) şi latura psihică sau elementul moral (elementul subiectiv sau vinovăţia). Această specie de conţinut este denumit conţinut constitutiv sau propriu-zis. Conţinutul constitutiv se referă la substanţa infracţiunii, de aceea ar putea fi denumit şi conţinut intrinsec. Ceilalţi factori – subiecţii, obiectul, locul, timpul, situaţia premisă, modul şi mijloacele de săvârşire a infracţiunii – nu au, propriu-zis vorbind, calitatea de elemente constitutive ale conţinutului infracţiunii. Cerinţele referitoare la existenţa celorlalţi factori ai infracţiunii alcătuiesc conţinutul extrinsec al acesteia. Sigur că sunt anumite infracţiuni în cazul cărora legea impune unele cerinţe referitoare la termenii preexistenţi, de care depinde existenţa infracţiunii.

15 Iun: Incidența principiului ne bis in idem, relativ la neîndeplinirea obligațiilor fiscale, dacă aceasta îmbracă și haina unei infracțiuni

Pe de o parte, analizând amenzile contravenționale reglementate de Codul de procedură fiscală, care sunt relativ severe, și situația în care penalitatea aplicată de organele fiscale este de 100% din debit sau superioară acestuia, criteriul privind scopul și severitatea sancțiunii impune includerea penalităților și amenzilor contravenționale în categoria pedepselor, astfel că putem susține că, în astfel de cazuri, se încalcă principiul ne bis in idem. Pe de altă parte, independent de susținerile precedente, pentru că penalitățile aplicate de organele fiscale au natură penală conform CEDO, indiferent că sunt stabilite pentru plata cu întârziere sau pentru nedeclarare, la individualizarea pedepsei, în cadrul procesului penal, trebuie luat în considerare faptul că același subiect a mai fost sancționat definitiv pentru aceeași faptă.