Stilul de viață este cel care aduce pe masa socială nota de plată rezonabilă sau exorbitantă, după cum ținem sau nu în frâu instinctele ori după cum configurăm interesele din spatele acțiunilor sau iancțiunilor noastre.
Chestiunile de drept sau de fapt (lucrurile) judecate definitiv nu mai pot fi reevalute în alte procese (cauze judiciare), fie chiar penale, din perspectiva relevanței lor, deoarece raporturile sociale trebuie să se bucure de stabilitate.
Civilizația ca o coajă de portocală este o metaforă care vrea să sublinieze faptul că statul, guvernanți și așezările umane, cu facilitățile și restricțiile lor, sunt comestibile pentru oameni, departe de a fi preferate, și aceștia le acceptă numai cât timp sunt rezonabile, deaorece sub coaja lor protectivă se ascunde un miez bun – adus din preistorie.
Etichetele sociale reflectă modul cum suntem percepuți, din perspectiva personalității, de către ceilalți membri ai societății, iar clasarea noastră într-o categorie pozitivă sau negativă, de regulă, corespunde adevărului. Excepții, evident, există. Ele vizează categoria etichetelor false pozitive și a celor false negative.
Autoritatea de lucru judecat nu poate fi recunoscută în cauzele în care legea a fost nesocotită. În astfel de cazuri, legalitatea primează și trebuie restabilită, ca manifestare a unei puteri judecătorești autentice.
Una dintre maximele întâlnite în cultura subterană este: „Cine țipă mai tare are dreptate”! Această cugetare carpatină circulă în paralel cu alta, considerată ca fiind validă în cazul acelorași situații, dar întâlnită în alte spații culturale sau recunoscută doar de o parte a populației autohtone, potrivit căreia: „Dreptatea nu este întotdeauna a celor care strigă mai tare (că au dreptate)”.
Orice om, care are de rezolvat chestiuni cu impact asupra semenilor săi, trebuie să chibzuiască, luând în considerare toate aspectele relevante, evitând prejudecățile care pândesc din spatele superficialității și stereotipurilor sau pe cele asociate urii, complexelor ori frustrărilor.
Oamenii care ajung în stare de adicție față de bani sunt cei mai aserviți, aceștia fiind de fapt sclavii banilor. În aceeași categorie – a sclavilor banilor – pot fi incluși și oamenii zgârciți.
Tabloul adicțiilor din prezent este unul foarte colorat, în primul rând cu dependențele clasice (alcoolism, narcomanie, ludomanie, adicțiile de natură sexuală etc.), dar și cu cele din noua generație (nomofobia, adicția față de venitul periodic, dependența de rețele informatice ș.a.).
Omul rezilient este cel care a reușit să înfrunte greutățile vieții, trecând peste frică, durere, umilință sau alte situații disconfortante și, prin aceasta, a dobândit imunitatea necesară pentru a traversa cu succes evenimentele negative noi