AFORISME, ADAGII ȘI CUGETĂRI ALE FILOZOFILOR ANTICHITĂȚII
„Cine-i cunoaște pe ceilalți este inteligent; cine se cunoaște pe sine este cu adevărat înțelept” (Lao Zi – Bătrânul Maestru)[1].
„Totul este alcătuit din apă” (Thales din Milet[2]).
„Omul superior face ceea ce trebuie în raport cu locul pe care îl ocupă și nu își dorește să fie mai sus” (Confucius – Kong Fuzi[3]).
„Fdelitatea şi sinceritatea trebuie să fie principiile de bază ale omului” (Confucius).
„Panta rei – totul este flux, totul curge” (Heraclit[4]).
Mintea este totul. Devii ceea ce gândești (Buddha – Siddhartha Gautama[5]).
„Omul este măsura tuturor lucrurilor!” (Protagoras[6]).
„Totul este relativ!” (Protagoras).
„Omul este un microcosmos al universului” (Democrit[7]).
„Dacă un măgar m-ar fi lovit cu copita, l-aș fi dat în judecată” (Socrate[8]).
„Eu știu că nu știu nimic” (Socrate).
„Sufletul omului este nemuritor și nepieritor” (Platon[9]).
„Fiecare lucru din această lume este o umbră a formei sale ideale din lumea ideilor” (Platon).
A.N. Wihtehead spune că toate operele postplatoniene sunt simple „note de subsol la lucrările lui Platon”[10].
„Tot ce depinde de acțiunea naturii este cât se poate de bun” (Aristotel[11]).
„Amicus Plato sed magis amica veritas: Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevrărul” (Aristotel).
[1] Căruia îi este atribuită cartea Tao Te Ching, în care este susţinută ideea comportării omului în armonie cu natura, adică spontan şi intuitiv, fără ambiţii, fără dorinţe şi fără supunere faţă de convenţiile sociale. Pe scurt, acesta este taoismul.
[2] A trăit între 624-526 î.HR.
[3] A trăit în secolul al VI-lea î.HR. Curentul care promovează ideile lui Confucius poartă numele de Confucianism.
[4] A trăit între 535-475 î.HR. Panta rei (totul curge). Expresia nu este sigur că aparţine lui Heraclit, ci probabil lui Simplicius din Cilicia, menită a caracteriza ceea ce a susţinut Heraclit. Acesta era susţinător al ideii că totul este flux, totul este în schimbare (nu poţi păşi de 2 ori în acelaşi râu).
[5] A trăit în secolul al V-lea î.HR. Budha considera că omul devine ceea ce gândeşte. Lucrările care prezintă concepţia sa pun în lumină ideea că starea eternă şi imuabilă a non-fiinţării este cea care-l eliberează pe om de suferinţa existenţei (Nirvana). Acesta este budismul.
[6] A trăit între 490-420 î.HR.
[7] A trăit între 460-371î.HR.
[8] Primul mare filozof clasic elen este Socrate (469-399 î.HR). Acesta este considerat fondatorul filozofiei occidentale. Deşi nu are o operă scrisă personal, ideile sale au intrat în eternitate prin intermediul discipolilor săi, în special, dar nu numai, cu ajutorul lui Platon şi Xenofon, care i-au dedicat mai multe opere, dintre care menţionăm Phaidon, Dialogurile, Amintirile despre Socrate şi Apărarea lui Socrate
[9] Platon (427-347 î.HR) este cel de-al doilea titan al filozofiei şi gândirii omenirii și are un dublu merit. În primul rând, este cel care, alături de Xenofon și de alții, a făcut posibilă cunoaşterea ideilor marelui Socrate. În al doilea rând, Platon a lăsat posterităţii o concepţie filozofică unică, inegalabilă şi imuabilă. El era de părere că, separat de lumea materială, există o lume a formelor sau ideilor. El susţinea că orice obiect material are în lumea ideilor un echivalent perfect. Astfel, spre exemplu, în lumea ideilor există patul perfect, iar în lumea materială o versiune inferioară a patului (cel pe care-l ştim) văzut de noi.
[10] A fost matematician și filozof. A trăit între 1861-1947.
[11] Aristotel (384-322 î.HR) a fost discipol al lui Platon, aşa cum acesta a fost discipolul lui Socrate. Prin concepţia sa, Aristotel a zdruncinat din temelii teoria efigiilor (umbrelor, formelor) susţinută de Platon, considerând că omul îşi face o idee despre un obiect material numai după ce-l observă.