AFORISME ŞI CUGETĂRI DESPRE VIAȚĂ, ÎN GENERAL

„Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte” (S. Kierkegaard).

„Hrănirea zilnică a porcului de către stăpân i-a întărit primului convingerea că omul îi este prieten, însă porcului i se întâmplă ceva neașteptat. Va fi ucis de cel care l-a îngrijit şi hrănit. Morala aceste poveşti este că experiența nu are relevanță în privinţa evenimentelor impredictibile”.

„Experiența este folositoare pentru înţelegerea prezentului, putând fi un sprijin pentru anticiparea viitorului, dar este nerelevantă pentru prognosticarea viitorului nereflectat de trecut, deoarece viitorul fără un corespondent în istorie (nou-nouț) este impredictibil”.

„Drumul vieții ne oferă priveliști frumoase, relaxante, dar cuprinde și obstacole imprevizibile care pot produce accidente cu urmări grave”.

Uneori, mersul cu mașina vieții este lin, alteori este cu urcușuri și coborâșuri, uneori este drept, alteori este șerpuit, uneori vântul ne bate în spate, alteori vântul ne suflă în față. Pe scurt, viața este un traseu pe care, cel puțin parțial, îl putem alege sau desena noi”.

„Când evenimentele așteptate (probabile) nu se petrec avem de a face, din nou, cu factorul x, impredictibilul”.

„Viața e o aventură care transcende felul nostru obișnuit de a gândi, iar când murim facem acest lucru nu într-un mod aleatoriu, ci în inevitabila matrice a vieții, plecând dintr-un univers în altul” (teză susținută de R. Lanza).

Prezentul este viu, trecutul este mort, iar viitorul este nenăscut, deci incert.

„Trecutul și viitorul nu au realitate proprie. Așa cum Luna nu are lumină proprie și poate doar să reflecte lumina Soarelui, tot așa trecutul și viitorul sunt palide reflexii ale luminii, ale puterii și ale realității prezentului etern” (E. Tolle).

„Prezentul este tot ce veți avea vreodată” (E. Tolle).

„Încruntarea, compulsiunea, supărarea, invidia sau ura sunt sentimente negative generate de mintea umană și trebuie tratate prin folosirea butonului ignore, care trebuie dublată de revenirea la trăirea prezentului”.

„Omul poate fi „antifragil” (termen folosit de Taleb) numai dacă trăiește prezentul (clipa) concret și viu, fără să mizeze pe viitorul fad și îndepărtat, care este nesigur sau incert”.

„Bine faci, bine găsești; rău faci, rău găsești” (aforism popular).

„Plecând de la înțelepciunea populară care spune că binele este răsplătit, iar răul sancționat, putem cădea în capcana generalizării, deoarece viața demonstrează că cele două proverbe nu se verifică întotdeauna în relațiile interumane”.

„Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

„De regulă, faptele bune, generoase sau nobile, banale sau mărețe, generează ecouri pozitive în societate, determinând efectul de contagiune, specific fenomenului bulgărelui de zăpadă, care se transformă în avalanșă”.

„Efectul de molipsire poate fi produs și de faptele antisociale, întrucât antisocialitatea unor indivizi umani reprezintă modele urmate de o parte a colectivității”.

„Mimetismul faptelor pozitive sau negative reprezintă o formă specială de manifestare a efectului de turmă (imitarea comportamentului altor membri ai grupului)”.

„Viața este ca un ghem de ață care trebuie să treacă prin urechile acului, dar nu o poate face în această formă, astfel că acest ghem trebuie desfăcut într-un fir întins și cât mai drept”.