All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

DESPRE ZÂMBET

Zâmbetul aduce soarele pe fața celui care-l exprimă și răspândește lumină contagioasă în jur, iar cei contaminați se vor relaxa și vor propaga la rândul lor lumina către alți receptori.

 

Libertatea este la fel de scumpă ca şi sclavia, singura diferenţă este că o plăteşti cu plăcere şi cu un zâmbet, chiar dacă zâmbetul este udat cu lacrimi (P. Coelho).

 

Zâmbește, mâine va fi mai rău (Murphy).

 

Mai frumos decât un zâmbet este buchetul de zâmbete.

 

Zâmbetul este o lovitură grea dată răutății.

 

Umorul este zâmbetul filozofiei (Okakura Kakuzo).

 

Zâmbetul este modalitatea prin care sufletul se relaxează.

 

Judecătorii îi găsesc în mod egal vinovați atât pe cei care zâmbesc, cât și pe ceilalți, dar aplică pedepse mai blânde celor care zâmbesc; vinovatul fiind efectul indulgenței față de zâmbete[1].

 

Nu înceta niciodată să zâmbeşti, nici chiar atunci când eşti trist, pentru că nu se ştie cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău (G.G. Marquez).

 

Zâmbeşte, chiar dacă zâmbetul tău e trist, pentru că mai trist decât un zâmbet trist e faptul de a nu mai şti să zâmbeşti (M. Ghandi).

 

Zâmbetul autentic produce, pe lângă efectul indulgenței, încă cel puțin două efecte, respectiv: efectul de contagiune și efectul de relaxare.

 

Poţi zâmbi şi iar zâmbi şi totuşi să fii mişel (W. Shachespeare).

 

Zâmbetul este indiciul că cel care-l exprimă este un om normal.

 

Cei cărora le îngheață zâmbetul pe față, atunci când noi avem motive să ne bucurăm de viață, sunt indivizi fără relevanță.

 

Nu plânge că s-au dus zilele luminoase. Zâmbeşte că ele au existat (Confucius).

 

Grimasa este un zâmbet aflat în suferință.

 

Zâmbetul este o formă de comunicare universală.

 

Calculează-ţi vârsta în numărul de prieteni, nu în ani, iar viaţa în zâmbete, nu în lacrimi (J. Lennon).

 

Râsul autentic este zâmbetul în extaz.

 

Tristețea este forma concavă a zâmbetului.

 

Atâta timp cât mai putem zâmbi, cauza nu-i încă pierdută (W. Shakesspeare).

 

Când suntem fotografiați, fotograful ne cere să zâmbim pentru că vrea să fim frumoși.

 

Unii zâmbesc şi când trebuie şi când nu trebuie. Eu tac şi când trebuie şi când n-ar trebui (O. Paler).

 

Pentru a nu cădea în ridicol este necesar să știm când să zâmbim, astfel că la înmormântări este bine să-i lăsăm numai pe copii să zâmbească.

 

Cerul i-a dăruit omului, spre a-i recompensa toate greutăţile, trei lucruri: speranţa, visul şi zâmbetul (I. Kant).

 

Nu toate formele zâmbetului sunt recomandate, iar printre acestea se numără zâmbetul sarcastic și ce exprimă bucurie pentru suferința altuia.

 

Zâmbetul este o rază trimisă din soarele sufletului (I. Binder).

 

 

[1] Acest fenomen interesant a fost surprins de Daniel McNeill (The Face: A History Natural).

Adauga un comentariu