All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

ROLUL INTUIȚIEI ȘI AL CHIBZUIRII ÎN ACTUL DECIZIONAL

 

 

În sens obișnuit, intuiția este capacitatea omului (calitate a conștiinței umane) de a descoperi, pe cale rațională, în mod spontan, esența sau sensul unei probleme ori al unui lucru (obiect). Prin intuiție se poate înțelege și descoperirea bruscă sau neașteptată a unui adevăr ori a unei soluții. De asemenea, termenul intuiție  are accepțiunea de inspirație sau presentiment. De acest din urmă sens se apropie semnificația cuvântului intuiție când acesta este integrat în conținutul expresiei intuiție feminină[1].

Cu alte cuvinte, intuiția este gândirea spontană și rapidă, care imediat premergătoare unui comportament sau unui rezultat, fără cântărirea exhaustivă a datelor și împrejurărilor cauzei relevante. Finalmente, intuiția este un proces psihologic ce se derulează la cald și în mod alert, aproape instantaneu.

Chibzuirea (discerenerea) este capacitatea omului (calitate a conștiinței) de a judeca limpede și precis datele și împrejurările examinate. Cel care discerne desfășoară un proces psihologic de analiză, cumpănire sau chibzuință, deliberând cu detașare psihică. Altfel spus, discernerea este un proces psihologic ce se derulează în mod controlat, adică este o modalitate de gândire rece și lentă.

Mintea omului este un ansamblu unitar și structurat de informații, dar care, potrivit celor mai reputați specialiști în psihologie, funcționează în două moduri (sisteme) operaționale: sistemul rapid și sistemul lent. Plecând de la această premisă, în lucrările de specialitate se vorbește despre gândirea rapidă (Sistemul 1, partea inconștientă a creierului uman) și gândirea lentă (Sistemul 2, partea conștientă a creierului uman)[2].

Gândirea rapidă este modalitatea în care procesul psihic de formare a deciziei este automat, intuitiv sau emoțional, în timp ce în ceea ce privește gândirea lentă procesul decizional este controlat (presupunând chibzuire sau cumpănire), lent și mai rațional[3].

Potrivit opiniei lui D. Kahneman: „Gândirea rapidă include ambele variante de gândire intuitivă – expertă și euristică –, precum și activitățile mintale total automate ale percepției și memoriei”. Este vorba, așadar, despre gândirea intuitivă (aici intuiția are semnificație lato sensu)[4].

Dintre cele două sisteme de gândire, concepute în teoria de specialitate, cel care este specific naturii umane este modul intuitiv, incadrabil în sistemul gândirii rapide. În chip firesc, omul este setat social să decidă repede, intuitiv, fără analiză sau chibzuință. Cele mai multe decizii ale oamenilor sunt intuitive, bazate pe încrederea în calitățile proprii.

Același D. Kahneman scrie: „Căutarea spontană a unei soluții intuitive eșuează câteodată, nu vine în minte nicio soluție expertă, nici un răspuns euristic. În astfel de cazuri, ne descoperim îndreptându-ne către o formă de gândire lentă, mai greoaie și care ne cere efort”.

Comportamentele umane bazate pe gândire intuitivă sunt susceptibile atât de succese, cât și de eșecuri. Cei binecuvântați sau înzestrați cu arta luării deciziilor rapide corecte scriu, de regulă, istoria în multe domenii de activitate. Dimpotrivă, oamenii care acționează spontan, emoțional și intuitiv, dar care fac erori în actul decizional, îngroașă lista celor uitați de memoria colectivă.

Omul contemporan se confruntă relativ des cu situații limită, în care trebuie să hotărască și să acționeze rapid și bine. Fie că este vorba de situații din familie (de exemplu, trebuie să decidă cum se comportă față de reacția imprevizibilă a unui animal care-i agresează un copil), situații sociale din afara familiei (de pildă, un eveniment natural care-i amenință bunuri importante) sau aspecte profesionale (spre exemplu, să ia o decizie importantă legată de locul de muncă), omul de azi este confruntat cu împrejurările limită. Deciziile importante sunt cele care configurează viitorul omului modern.

Atunci când se află în sistemul intuitiv, mintea omului normal funcționează în mod asemănător cu cel în care lucrează programele informatice, deoarece la fel ca orice software poate avea erori de editare (programare).

Zestrea genetică a omului, experiența dobândită, precum și educația sunt factori care determină sau influențează calitatea rezoluțiilor pe care acesta le ia.

Când mintea omului acționează în sistemul deliberativ, funcționarea sa este diferită de cea a programelor informatice, întrucât, dacă simte nevoia, agentul (omul) poate crește performanța softului propriu, prin simpla sporire a energiei consumate, sau poate apela la programe exterioare. De exemplu, poate folosi o carte sau altă sursă de informații.

În cazurile în care suntem în fața unor probleme importante, care nu necesită rezolvare urgentă, pentru evitarea erorilor sau greșelilor este preferabilă cumpănirea prin folosirea tuturor informațiilor utile pentru optimizarea procesului deliberativ și pentru asigurarea unei soluții finale pozitive.

Realitatea ne demonstrează, însă, că există situații care nu permit analize la rece, cu discernere sau cumpănire, ci presupun hotărîri spontane, rapide și intuitive. În astfel de cazuri, calitățile personale sunt decisive.

Vestea bună este este că, prin exerciții de cunoaștere a mecanismelor psihologice care produc erori perceptive sau cognitive, rata de succes a gândirii intuitive poate fi înbunătățită în mod substanțial.

O carte remarcabilă pentru un astfel de demers este Gândire rapidă, gândire lentă, scrisă de inegalabilul D. Kahneman.

 

[1] Studii de specialitate confirmă faptul că persoanele de sex feminin au instinctul de anticipare mai dezvoltat decât cel al bărbaților, motiv pentru care se consideră că expresia intuiția feminină are acoperire științifică.

[2] A se vedea Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă, Ed. Publica, București, 2012.

[3] Consider că pot exista și situații mixte sau care nu se încadrează perfect în niciunul dintre două sisteme de gândire. Intră aici, în principal, situțiile când oamenii acționează superficial.

[4] D. Kahneman, op. cit., p. 29.

Adauga un comentariu