All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

OBȚINEREA NELEGALĂ A UNOR SUME DE LA BUGETELE PUBLICE – ART. 8 DIN LEGEA NR. 241/2005

 

  1. Conținutul textului incriminator

 Potrivit art. 8 din Legea nr. 241/2005: „(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește”.

 

  1. Scurtă prezentare a infracțiunii

 Persona vizată de norma de incriminare este contribuabilul care, cu rea-credință, stabilește impozite sau taxe. Precizăm că persoanele care nu au calitatea de contribuabili nu pot avea calitatea de autori ai infracțiunii prevăzute în art. 8 din Legea nr. 241/2005. Singurele modalități în care aceste persoane pot răspunde penal pentru comiterea acestei infracțiuni sunt complicitatea și instigarea.

Legea interzice, sub sancțiune penală, stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, ce are ca rezultat obținerea fără drept a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Ce este rambursarea? Rambursarea unei sume de la bugetul general consolidat are loc atunci când contribuabilul a plătit o taxă sau impozit (de regulă, TVA) într-un stadiu al procesului economic, iar ulterior acesta solicită plata pe care a efectuat-o.

Infracțiunea de față există în situația în care un contribuabil solicită și obține rambursarea unei sume, reprezentând TVA, mai mare decât cea pe care a achitat-o sau a unei sume pe care nu plătit-o.

Regimul juridic al rambursării este reglementat în Codul fiscal.

Ce este restituirea? Restituirea unei sume de la bugetul general consolidat este operațiunea efectuată de contribuabil constând în solicitarea și obținerea de la bugetul general consolidat a unei sume plătite cu titlu de impozit sau taxă.

Spre exemplu, în situația în care un contribuabil a efectuat plăți anticipate de impozit pe venit, iar, ulterior, solicită și obține restituirea parțială a sumelor plătite cu titlu de impozit anticipat, declarând în mod nereal că a realizat venituri mai mici decât cele menționate în declarația inițială.

Ce este compensarea? Compensarea este operațiunea prin care un contribuabil având dubla calitate de creditor și debitor față de bugetul consolidat solicită și obține stingerea reciprocă a acestora, până la concurența sumei mai mici dintre ele.

Compensarea se constată de către organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu.

O chestiune juridică apărută în practică vizează încadrarea juridică a faptei unui contribuabil care, fără drept, diminuează TVA de plată către bugetul general consolidat prin metoda carusel[1].

Sunt autori care consideră că fapta prin care un contribuabil interpune o societate fantomă pentru mascarea unei livrări intracomunitare (nepurtătoare de TVA) în scopul diminuării ilicite a cuantumului TVA realizează conținutul infracțiunii prevăzute în art. 8 din Legea nr. 241/2005[2].

Alți autori, apreciază că o asemenea faptă realizează conținutul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, deoarece compensarea este o operațiune ce trebuie constatată printr-o decizie. Or, în cazul fraudei tip carusel, nu operează compensarea în sensul prevederilor Codului fiscal.

Într-adevăr, când este utilizată metoda de fraudare tip carusel, putem discuta de o compensare decisă de contribuabil, în timp ce în ipoteza în care sunt incidente dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, compensarea este stabilită printr-un act care emană de la autoritatea competentă. De altfel, prin frauda tip carusel, făptuitorul nu obține sume de bani, ci de fapt plătește numai o parte dintre sumele pe care ar fi trebuit să le plătească dacă nu ar fi comis frauda[3].

Când discutăm de fraudă tip carusel, în realitate funcționează dreptul de deducere exercitat prin decont.

Așadar, conchidem că frauda de tip carusel în materie de TVA nu poate fi încadrată în dispozițiile art. 8 din Legea nr. 241/2005, ci numai în prevederile art. 9 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, deoarece este vorba despre sustragerea de la îndeplinirea parțială a obligației de plată a TVA prin evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a unor operațiuni fictive.

[1] Frauda tip „carusel” este o metodă prin care TVA de plată este diminuată prin interpunerea unei societăți fantomă pentru mascarea unei livrări intracomunitare. Pentru o monografie care abordează acest tip de fraudă, a se vedea D. Pătroi, F. Cuciureanu, TVA intracomunitar. Frauda Carusel. Rambursarea TVA, Ed. C.H. Beck, București, 2009.

[2] D. Pătroi, F. Cuciureanu, op. cit., p. 95.

[3] Nu poate fi vorba despre compensare atât timp cât nu există dubla calitate – debitor și creditor – a contribuabilului și a statului, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor.

Adauga un comentariu