ROBERT LANZA. BIOCENTRISMUL SAU MOARTEA CA O ILUZIE
Robert Lanza[1] este autorul teoriei biocentrismului (teoria totului, centrul vieții)[2], conform căreia moartea este o simplă iluzie, fără suport în lumea obiectivă, iar realitatea este o creație a stării de conștiență și există numai pentru că este percepută de oameni din cauza identificării morții cu trupul (corpul) uman.
Lanza susține că spațiul și timpul nu există, invocând inter alia o cugetare atribuită lui A. Einstein, care la moartea unui prieten, fizician, ar fi spus: ”Oamenii ca noi ştiu că distincţia între trecut, prezent şi viitor este doar o iluzie extrem de puternică”[3].
Potrivit lui R. Lanza, universul în care trăim este unul din mulțimea infinită a universurilor (multiversul) simultan existente, iar ceea ce oamenii consideră că este realitate nu este altceva decât un sistem informațional, pe care îl percepe și prelucrează conștiința umană.
Realitatea este o construcție a minții omului, iar starea de conștiență este o formă de energie, emisă de o sursă de 20 de wați, aflată în creier. Această energie nu se distruge și nu se pierde, astfel că atunci când omul moare, energia trece din universul celui decedat în alt univers.
În viziunea lui R. Lanza, timpul și spațiul sunt simple construcții mentale, fără corespondent obiectiv, ceea ce înseamnă că realitatea nu există. Timpul și spațiul sunt instrumente ale conștiinței omului, pe care le poartă la fel cum broasca țestoasă își duce carapacea.
Lanza consideră că omul trăiește și după moarte, prin modul în care a influenţat viaţa celor cu care a interacţionat. Prin acţiunile lor din timpul vieții, oamenii determină alte universuri, pe care le reconfigurează prin modul de relaționare din timpul vieții.
Viaţa nu este o întâmplare, ci un eveniment determinat, iar conştiinţa omului există într-un prezent etern, deplasându-se între realităţi şi având mereu parte de noi aventuri[4].
Deși controversată, teoria biocentrismului pune semnul egalității între suflet și conștiință, ridicând implicit o altă problemă: Care este natura conșțiinței sau sufletului? Profesorul Stuart Hameroff, de la Universitatea din Arizona, susține că o conștiintă nu piere după moarte, deoarece creierul uman este ca un computer cuantic. Sufletul sau conștiința constituie informații la nivel cuantic, care pot fi procesate, manipulate prin algoritmi, analizate prin formule matematice și chiar transferate. Spre deosebire de informația clasică, bazată pe biți, cea cuantică are la bază qubit-ul și nu poate fi nici copiat, nici distrus, dar poate fi mutat dintr-o particulă fizică în alta prin fenomenul de teleportare cuantică sau prin canale cuantice.
Metaforic spus, viața e o aventură care transcede felul nostru obișnuit de a gândi, iar când murim facem acest lucru nu într-un mod aleatoriu, ci în inevitabila matrice a vieții, plecând dintr-un univers în altul.
[1] R. Lanza s-a născut la 11 februarie 1956 în Boston și este doctor în medicină.
[2] Teoria biocentrismului a fost lansată de R. Lanza în anul 2007. A se vedea articolul O noua teorie a Universului, în The American Scholar. Pentru dezvoltări privind această teorie, a se vedea R. Lanza și B. Berman, Biocentrism: How Life and Consciousness are the Keys to Understanding the True Nature of the Universe, 2009. R. Lanza menționează cunoscutul experiment al celor două fante. Experimentul celor două fante implică o configurație simplă care trage cu particule de lumină (fotoni) unul câte unul prin două fante mici dintr-un ecran. Un laser produce lumina. În acel experiment, cei care priveau particulele ce treceau prin două fante de pe un ecran au constatat că particulele de lumină se comportau ca un glonț și treceau prin una dintre fante. Dacă o persoană nu privește particula, aceasta se comportă ca o undă, ceea ce ar însemna că aceeași particulă trece prin două locuri în acelasi timp. Acest experiment sugerează că putem schimba modul în care se comportă realitatea pur și simplu uitându-ne. Cu alte cuvinte, realitatea însăși nu există. Anton Zeilinger consideră că răspunsul modern la această întrebare este că drumul fotonului nu este un element al realității.
[3] Pentru mai multe date despre biocentrism, a se vedea R. Ruscior, Moartea este o simplă iluzie. Ipoteză controversată a unui medic (www.descopera.ro).
[4] R. Ruscior, Moartea este o simplă iluzie. Ipoteză controversată a unui medic.