VIAȚA CA UN JOC DE NOROC

Motto: Viața este un joc care se supune următoarei reguli: indiferent de varianta în care hazardul a așezat zarurile în trecutul nostru, la următoarea aruncare acesta le poate potrivi la fel sau le poate aranja în oricare altă variantă dintre cele posibile.

Mulți oameni iubesc jocurile de noroc, unii pentru simpla plăcere, iar alții pentru plăcere și, în același timp, pentru a câștiga. Aceștia sunt cei care, de fapt, pariază pe noroc, pentru mângâierea căruia folosesc strategii colective, se bazează pe superstiții sau apelează la teoria probabilităților. Uneori, câștigă, dar de cele mai multe ori pierd. Astfel, unii dintre cei care joacă la loterie, aleg de fiecare dată aceleași numere sau participă cu mai multe variante fie singuri, fie în cooperare cu alți jucători (pariori).

O regulă invocată sau aplicată în practică de către mulți jucători sau pariori este legea numerelor medii, conform căreia survenirea unui eveniment viitor este mult mai probabilă dacă acesta a apărut mai rar decât altele în trecut.

Ruleta, zarurile, loteria și orice alte jocuri care depind de hazard nu au memorie care să stocheze trecutul și nici nu funcționează, întodeauna, după teoria probabilităților. Să luăm un exemplu, dacă cineva vrea să arunce de 6 ori cu zarul, potrivit teoriei probabilităților, fiecare număr are șansa egală cu a celorlalte de a ieși o singură dată. Această lege nu are însă nicio acoperire în realitate, deoarece atunci când se aruncă zarul acesta se poate așeja în oricare dintre cele șase poziții posibile, fără să aibă vreo relevanță care au fost modalitățile în care acesta s-a întors.

Totuși, se impune precizarea că, în cazul seriilor mari de evenimente (aruncări, încercări) cu probabilitate egală, în fapt, de cele mai multe ori, se constată o apropiere de valoarea medie, ceea ce înseamnă că legea numerelor medii are confirmare apropiată de certitudine în cazul evenimentelor cu repetare mare. Într-o asemenea situație, respectiv când numărul încercărilor este mare, aceasta se poate confunda cu altă lege – legea numerelor mari, care are valabilitate în cazul creșterii semnificative a numărului în care se repetă încercările. Spre exemplu, dacă o monedă este aruncată de 20 ori, este foarte probabil ca numărul căderilor pe una din fețe să fie mult superior numărului cădererilor pe partea opusă. În schimb, dacă numărul aruncărilor crește în mod substanțial, fiecare față va avea un procent de căderi apropiat de procentul celeilalte.

Funcționarea cazinourilor se bazează pe teoria probabilităților, în special în ceea ce privește stabilirea politicilor financiare ale unor asemenea stabilimente. Ideea de bază pe care o iau în considerare cei care se ocupă de managementul riscurilor cazinourilor este aceea a diversificării posturilor sau meselor de joc.

Dacă avem în vedere un singur eveniment (încercare, aruncare), indiferent de modul în care s-a așezat anterior zarul, cum s-a întors moneda, care este identitatea numerelor câștigătoare sau la ce culoare s-a oprit ruleta etc., la următoarea încercare destinul le poate potrivi în oricare dintre variantele posibile, inclusiv în modalitatea imediat anterioară.

Plecând de la cele de mai sus, folosind o metaforă putem spune că viața este o loterie, un joc sau un pariu, deoarece orice act incert din derularea acesteia poate avea oricare dintre configurațiile posibile, fără să fie determinant modul cum s-au materializat evenimentele (încercările) din trecut.

În aceste circumstanțe, se potrivește povestea lui Apelles Pictorul, care, după ce a zugrăvit un cal, înainte de finalizarea operei, a ajuns în impas, întrucât nu avea inspirație pentru reprezentarea spumelor de la gura animalului, astfel că, după mai multe tentative, a renunțat să mai încerce[1]. Fiind nervos pentru lipsa de inspirație, cu scopul de a se descărca din punct de vedere emoțional, Apelles a aruncat spre tablou cu buretele folosit la curățarea pensulei, care s-a izbit de partea din tablou unde era pictat botul calului. După căderea buretelui, fiind încă iritat de situație, a privit neputincios încă odată spre tablou, parcă părându-i rău de gestul făcut, moment în care a avut suprinderea să observe că în locul unde s-a lovit buretele de tablou a rămas o imagine care avea forma desăvârșită, pe care de mult o căuta, a spumelor de la gura calului.

Morala poveștii lui Apelles Pictorul este aceea că, uneori, lucrurile mărețe sau importante se realizează din întâmplare, cu ajutorul implicării hazardului. La fel cum factorul alea (întâmplarea, hazardul) a contribuit la desăvârșirea operei lui Apelles, tot întâmplarea s-a aflat la originea multor descoperiri sau invenții (descoperirea penicilinei, de pildă).

Lumea se schimbă și evoluează prin schimbări întâmplătoare, la fel cum este aleatoriul rezultatelor jocurilor de noroc. Dintre aceste evenimente, relativ impredictibile, unele sunt mai importante[2], determinând prefaceri sociale, economice sau politice spectaculoase, iar altele sunt mai modeste, generând doar mișcări care, în anumite situații, pot pregăti apariția altor evenimente din categoria factorului X. La aceste evenimente cu efecte pozitive trebuie adăugate și evenimentele care pot influența negativ mersul societății.

Precizăm că, aleatoriul sau hazardul este un eveniment viitor care poate configura în felurite forme viața oamenilor. Fiind vorba despre o multitudine de factori, dintre care unii pot doar influența viitorul, în timp ce alții îl determină cauzal, este foarte greu să se stabilească semnificația sau rolul fiecărei împrejurări sau condiții în producerea sau apariția unor efecte sau consecințe pozitive, neutre sau negative.

Nimeni nu poate susține, fără riscul de a minți, că succesul i se datorează în exclusivitate sau că eșecul îi este imputabil în integralitate, deoarece, într-o mai mare sau mai mică măsură, izbânzile și nerealizările omului sunt determinate de factori multipli, dintre care unii au rol cauzal, iar alții de influențare.

După naștere, cursul vieții omului este influențat sau determinat de un lung șir de variați factori (sociali, biologici, politici etc.), care își pun amprenta asupra devenirii sociale a fiecărui om.

În concluzie, indiferent de varianta în care hazardul a așezat zarurile în trecutul nostru, la următoarea aruncare acesta le poate potrivi la fel sau le poate aranja în oricare altă variantă dintre cele posibile, așa că, folosind o metaforă, putem spune că viața este un joc de noroc, având în multe cazuri rezultate imprevizibile.

[1] A se vedea N. Taleb, Lebăda neagră, Ed. Curtea Veche, 2010, p. 240.

[2] N. Taleb este de părere că „lumea se miscă înaintând prin mișcări aleatorii mari” (p. 240). N. Taleb subliniază un aspect foarte important, respectiv: „în cultura americană procesul eșecului este încurajat, spre deosebire de culturile europeană și asiatică, în care eșecul este întâmpinat cu stigmatizare și disconfort”.