BIG BROTHER (FRATELE CEL MARE) – personaj fictiv sau există și stă cu ochii pe noi?

„Nu înseamnă că ești nebun dacă faci parte dintr-o minoritate, chiar și dintr-o minoritate dintr-un singur om” (G. Orwell).

FRATELE CEL MARE și ochii săi atotvăzători, personaj creat de G. Orwell în cartea sa – O mie nouă sute optzeci și patru[1] – este frecvent invocat și, cu toate că are o vârstă respectabilă (aproximativ 70 de ani), produce încă valuri de interes.

Potrivit lui Orwell, adevărul FRATELUI CEL MARE nu este cel care are acoperire în realitate, în faptele sau evenimentele produse, ci este acela stabilit de Ministerul Adevărului. Această autoritate are competența de a reconstrui adevărul în funcție de nevoile prezentului.

FRATELE CEL MARE este liderul suprem, și stă cu ochii pe toată lumea, prin intermediul tele-ecranelor, iar Polliția Gândirii este tot timpul pe urmele tuturor. FRATELE CEL MARE este cel care statuează că „războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranța este putere”.

În demersul său odios, FRATELE CEL MARE se bazează inclusiv pe membri de familie, în special pe cei tineri, care sunt învățați să-și spioneze părinții și devin, astfel, turnători care lucrează în serviciul Poliției Gândirii.

Aceasta este, în esență, lumea concepută de G. Orwell în celebra sa carte, o lume infernală în care Winston Smith, un om oarecare, trebuie să trăiască în Londra post-atomică, în care își are sediul regimul totalitar care funcționează deasupra regulilor. Regimului politic al FRATELUI CEL MARE îi sunt caracteristice câteva idei directoare, între care merită a fi menționate: supravegherea permanentă a populației, încurajarea delațiunii, menținerea stărilor conflcituale pentru a controla mai ușor poporul, acordarea unor surse de minimă subzistență categoriilor defavorizate și folosirea unui limbaj special.

Privind global societatea contemporană, ne întrebăm: Cât din această seamănă cu cea concepută de G. Orwell? Există asemănări sau lumea lui Orwell a rămas la stadiul de simplă poveste sau creație a imaginației unui mare scriitor?

Dacă examinăm actele normative adoptate la nivel mondial sau regional (spre exemplu, de către ONU sau UE), precum și cele naționale, constatăm că, la nivel oficial, drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt recunoscute și garantate peste tot în lume. Reglementările existente – inclusiv cel din statele în care există regimuri totalitare – nu numai că recunosc și asigură, în general, exercitarea drepturilor sau libertăților fundamentale, dar conțin și mențiuni care vorbesc, inter alia, despre efectivitatea acestora. Astfel, reglementările se referă la garantarea vieții private, obligația statului de a asigura un nivel de trai decent, garantarea demnității umane etc[2].

Cu toate acestea, în peisajul public al prezentului găsim evenimente, fapte sau împrejurări care, volens nolens, ne duc cu gândul la personajul BIG BROTHER din cartea lui G. Orwell. Pentru a nu rămâne la un nivel teoretic, este suficientă o simplă referire la scandalurile legate de ultimul scrutin privind alegerea președintelui în SUA. Ultimul dintre acestea este cel în care a fost implicată compania Cambridge Analytica, despre care se spune că a folosit datele utilizatorilor rețelei de socializare Facebook, pe care i le furnizase compania Global Science Research. Surse credibile susțin că, pentru susținerea campaniei electorale a președintelui Trump, Cambridge Analytica a utilizat date de la aproximativ 87 de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook. Aceeași Cambridge Analytica a fost implicată și în campania ce a precedat referendumul pentru Brexit.

Luând în considerare facilitățile logistice avute la dispoziție de autorităților publice specializate în culegerea de informații, sunt tot mai mulți cei care susțin că acestea au capacitatea de supraveghea populația la nivelul în care o făcea personajul BIG BROTHER, creat de G. Orwell. Se arată că, în prezent, oamenii sunt ușor de supravegheat, întrucât aceștia folosesc pe scară largă telefonul mobil inteligent, accesează frecvent rețelele de socializare și utilizează alte dispozitive (computere, tablete etc.) ce permit obținerea de informații importante despre ei.

Sunt voci în societatea contemporană care rostesc pe un ton din ce în ce mai ferm că, deși are asigurată o subzistență superioară celei regăsite în cartea lui Orwell, omul prezentului trăiește practic temeri similare, deoarece lumea sa este una la fel de infernală. Azi, FRATELE CEL MARE este considerat SISTEMUL (TICĂLOȘIT), despre care se spune că deservește interese oculte, care sunt străine binelui comun.

Deși sunt multe opinii afirmă sau susțin existența FRATELUI CEL MARE, care semnalează prezența sa malefică în societate, fără a cădea în păcatul teroriilor conspirației sau al celor care susțin realitatea unui BIG BROTHER (identificat în persoana lui Soros, a unor grupuri de persoane etc.), aflat deasupra tuturor, care cunoaște totul și controlează pe toată lumea, ne păstrăm, totuși, într-o zonă realistă.

Pe scurt, azi nu cred în prezența lui BIG BROTHER, dar accept ca posibilă apariția sa mâine, adică în viitorul relativ apropiat.

Cartea lui Orwell este excepțională, pentru că ne înfățișează o modaliate în care poate ajunge omenirea căzută în totalitarism, în care este acceptată inversarea valorilor, suprimarea sau limitarea excesivă a drepturilor ori libertăților sale fundamentale și în care se crede că ignoranța, incompetența sau imbecilitatea înseamnă putere.

Nimic din ceea ce a scris Orwell, despre dictatura post-atomică instaurată, nu trebuie să permitem să se întâmple. Evident că lista pericolelor este mult mai mare, ceea ce înseamnă că ea trebuie să includă și altele, precum sunt inteligența artificială, pericolele asupra mediului, terorismul ș.a.

Expresia care poate exprima în mod satisfăcător ideea pe care am vrut să o surprind aici este: Să fim vigilenți și proactivi!

[1] G. Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Ed. Polirom.

[2] Spre exemplu, conform art. 1 alin. (3) din Constituția României : „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.