CUGETĂRI DIN PEȘTERA SOCIALĂ

Regula de aur: Poartă-te cu ceilalți așa cum vrei să se comporte ei față de tine!

Fericirea nu este destinația, ci este chiar drumul; întreg drumul sau ce mai rămâne după ce ne-am dat seama de acest lucru.

Când ai o opinie divergentă în raport cu opiniile altora, cu cât ți se pare mai sigură opinia ta, cu atât mai mult să te temi că poți greși; dacă opiniile tale sunt convergente cu ale celorlați, atunci teama de a greși trebuie să fie de două ori mai mare.

Durata momentelor fericite este mult mai scurtă decât a celor triste, dar duratele ambelor nu concordă cu timpul, care în primul caz se contractă, iar în al doilea se dilată.

Într-o bună zi, toți conștientizăm că suferința face parte din viață, fiind precum părțile necomestibile din fructe și legume, iar atunci vom începe să fim cu adevărat fericiți.

Orice lucru conține atât binele, cât și răul: te cerți cu prietenii, dar te bucuri de prietenia lor; gunoiul este urât, dar este bun pentru plante; locul de muncă poate fi stresant și, totodată, plăcut etc.

Viața nu trebuie să însemne doar alergare pe bandă sau popasuri nesfârșite, ci și mers la pas; mai ales mers la pas; foarte mult mers la pas.

Încercând să rezolvi anumite probleme poți provoca altele mult mai mari, dacă nu alegi în mod corespunzător mijloacele pe care vrei să le folosești.

Dorința de a avea mai mult nu te face să fii mai fericit; dimpotrivă, acceptarea rezervată a propriei situații te poate face să fii mai fericit.

Sensul vieții este dat de conștiință, iar nu invers, deoarece viața fără conștiință este lipsită de sens.

Lipsa conștiinței este specifică materiei lipsite de sentimente sau senzații.

Conștiința este sentimentul sau senzația pe care omul le trăiește ca actor și, în același timp, spectator al spectacolului lumii.

Lumea evoluează având la baza două forte contrare, care câștigă teren alternativ: ordinea și dezordinea.

Mândria devine vanitate dacă nu are acoperire în fapte ori dacă este disproporționată în raport cu ecoul social al reușitei.