Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

DE CE RÂD OAMENII?

 

Motto: Râsul este o manifestare exterioară a omului, care-l diferențiază față de celelalte animale și, în același timp, îl apropie de ceilalți membri ai speciei umane.

 

Omul fericit sau bucuros se manifestă în diverse moduri, între care un loc de cinste ocupă indiscutabil râsul. Fără să-mi propun să fac o analiză a tipurilor de râs, de altfel ar fi și foarte greu, dacă nu imposibil, pot afirma, fără riscul de a greși, că există nenumărate feluri sau forme ale râsului.

Râsul poate fi autentic, poate fi fals, poate fi sarcastic, poate fi radios, poate fi prostesc, poate fi aluziv etc. Dacă analizăm râsul în funcție de modul în care el se obiectivează, acesta poate îmbrăca haine diferite, precum hăhăit, chiuit, chicotit, hohotit, hlizit ș.a.

Însă, indiferent de forma de prezentare, râsul este un tip de limbaj al corpului uman, ce se manifestă spontan, ca reacție naturală față de un eveniment sau lucru care se petrece sub ochii noștri, bineînțeles dacă discutăm de râsul autentic, nealterat. Ca manifestare exterioară naturală, râsul nu are nicio semnificație specială, deoarece este o reacție apărută pur și simplu la cald, generată de evenimentul în derulare observat. Râsul descătușează inhibarea, prin aceea că împinge individul uman să cadă pradă unu instinct animalic, pe care aproape că nu-l poate controla.

Frecvent, râsul este modalitatea prin care oamenii imită, în forme mai mult sau mai puțin fidele, limbajul anumitor animale, precum este cel al cailor, porcilor, păsărilor, vacilor, caprelor, câinilor sau al altor necuvântătoare.

Râsul poate fi produs prin contact fizic, de pildă prin gâdilat, sau poate fi o simplă reacție cognitivă generată de modul în care se prezintă anumite lucruri sau oameni, de trăirea unor evenimente ori de comportamentele unor semeni de-ai noștri.

Este relativ clar că râsul este un comportament irațional, spontan și uneori convulsiv, deoarece cel care-l trăiește nu-l conștientizează, aproape că nu-l poate controla și, uneori, poate produce efecte maligne, căci se poate muri, la propriu, de râs.

Dintr-o altă perspectivă, râsul este supapa prin care organismul uman eliberează presiunea adunată în fiecare clipă și, odată cu indivizii, întreaga societate respiră. De aceea oamenii care nu râd sau nici măcar nu zâmbesc sunt, de regulă, mai triști, mai răi și mai predispuși îmbolnăvirilor decât cei care se bucură de viață trăind clipa cu poftă.

Râsul are, de asemenea, particularitatea de a ne teleporta instantaneu de la sublim la ridicol, de la imposibil la posibil sau de la moral la imoral, deoarece ne permite să facem trecerea mentală rapidă, fără efecte sociale, de la o extremă la alta a paradigmelor vieții. Râsul ne ajută să călătorim în gând unde dorim, să facem în minte tot ce vrem și să ne imaginăm că trăim cum dorim din punctul de vedere al regulilor sociale. Când râde natural, omul vrea să transmită mesajul: Nu este cazul să mă iau prea în serios!

Râzând de moarte, de boală, de vicii, de alte impperfecțiuni ori de lucruri omul le acceptă și le înțelege mai ușor.

 

Adauga un comentariu