Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

DESPRE EFECTUL DE TURMĂ

Motto: „În grupurile sociale cu scopuri licite pot exista atât oi albe, cât și oi negre, după cum și în gruprile sociale cu scopuri ilicite pot fi întâlnite ambele categorii de membri; ceea ce diferă, însă, este proporția, care în primul caz este în favoarea oilor albe, iar în al doilea este în avantajul oilor negre”.

Fiecare om, volens nolens, face parte dintr-un grup social.

Sunt de părere că cel mai întâlnit grup social este familia[1] (în mod excepțional familia poate lipsi), dar alături de aceasta coexistă numeroase turme sociale, precum grupul colegilor de școală, grupul colegilor de serviciu, grupul locatarilor dintr-un condominiu (imobil cu mai multe locuințe), grupul profesional, grupul politic, grupul cultural, grupul religios, grupul etnic, grupul infracționnal etc.

Deși este dovedit faptul că orice om este diferit față de ceilalți, prin manifestarea instinctului de conservare, majoritatea oamenilor se simt confortabili să facă parte dintr-un grup social și, de regulă, au tendința să-i copieze pe cei din jurul lor sau să aplice în practică ceea ce văd că fac alții. Câți dintre noi nu am cumpărat ceva pentru că am văzut că și alții au cumpărat, câți dintre noi nu am imitat un comportament pe care l-am văzut la alții din grupul nostru, câți dintre noi nu am respectat, fără să ne întrebăm de ce, un obicei al grupului din care facem parte s.a.

Din perspectivă psihologică, un atare comportament social, de imitare a conduitei altor oameni, este denumit prin expresia efectul de turmă. Denumirea este inspirată din lumea animalelor care trăiesc în turme, precum bovinele, elefanții, oile etc.

În cadrul turmelor sociale pot fi identificate și oile negre, care se abat de la valorile comune și care, în majoritatea cazurilor, sunt ostracizate imediat. Excluderea oilor negre dintr-un grup social este o modalitate prin care grupul respectiv întărește principiile sau valorile comune. Așadar, fără să-și dea seama oaia neagră are un rol comunitar mai important decât este la prima vedere. În afară de validarea valorilor sociale, care se produce automat prin excluderea proscrisului (uneori, oia neagră manifestă căință), se produce și un al doilea efect, mai puțin evident, și anume așternerea liniștii sociale în cadrul grupului respectiv. Într-adevăr, odată cu exilarea proscrisului sau cu schimbarea conduitei acestuia, după caz, se reinstaurează ordinea socială.

Analizând un spectru mai larg de grupuri sociale, constatăm că oamenii se asociază în funcție de diferite scopuri, dintre care unele sunt nobile (de exemplu, pentru scopuri caritabile sau de protecție a mediului), altele sunt profesionale, culturale, politice sau religioase (de pildă, pentru implicarea în actul de guvernare ori pentru promovarea unor valori culturale). Din nefericire, unele dintre organizațiile sociale sunt ilicite (spre exemplu, există grupuri infracționale organizate, organizații cu scopuri fasciste ori asociații cu obiective religioase fundamentaliste). Cele din urmă forme de grupuri sociale sunt repudiate de cei mai mulți oameni, dar există și indivizi care le agreează, fără a le susține moral sau material, sau persoane care le sprijină în diverse modalități. La fel ca în cazul organizațiilor sociale cu scop licit, în cadrul cărora nu toți membrii sunt obedienți față de scopurile grupurilor din care fac parte, nici în interiorul organizațiilor sociale ilicite nu toți componenții acestora au afinitate față de obiectivele grupurilor în care au calitatea de membrii.

Mai mult, în cadrul unui grup social cu scop antisocial pot exista membrii care nu acționează cu deplină libertate de acțiune, fiind constrânși moral de către ceilalți subiecți ai organizației ilicite. Privite din afară, din perspectiva legalității, în organizațiile cu scopuri contrare legii, în fapt există o inversare a culorilor sociale, deoarece din punctul de vedere al grupărilor în cauză cei mai mulți membrii sunt oi albe, în timp ce, în general (prin raportare la întreaga societate), aceștia sunt veritabile oi negre.

Revenind la discuția despre efectul de turmă, prin raportare la situația regulă, adică în general, putem spune că orice grup social poate avea oi negre, după cum pot exista grupuri sociale numai cu oi negre (de exemplu, un grup infracțional organizat).

Plecând de la premisele de mai sus, este plauzibilă susținerea că oile negre (persoanele cu manifestări contrare majorității organizației) sunt binevenite în grupurile antisociale, întrucât estompează efectul de turmă. Obediența oarbă față de regulile unui grup social este considerată utilă, în special în domeniile în care executarea întocmai a atribuțiilor este esențială, dar în celelalte sfere de activitate poate genera efecte contare intereselor pe termen lung ale organizațiilor respective. În genere, atașamentul opac față de anumite principii sau valori, dacă nu este dublat de convingerea persoanelor în cauză, nu este neaparat o atitudine pozitivă, deoarece poate constitui un obstacol major în calea progresului și viitorului grupurilor sociale. De altfel, omul a evoluat nu pentru că a rămas închis în paradigme, ci pentru că a ieșit în exteriorul acestora, le-a analizat critic, și le-a schimbat atunci când a fost în interesul său.

Dar ce se întâmplă în cazurile în care efectul de turmă nu este respectat în grupurile sociale obișnuite, care au un scop licit și conform celui general? Nu mă refer aici la cei care trec în grupul răufăcătorilor, ci la cei care sunt altfel. De pildă, cei care își exprimă punctul de vedere asumându-și riscul unor retorsiuni, cei care se îmbracă după alte reguli, cei care sunt dezordonați, cei care nu respectă bunele maniere etc. Aceste persoane, în realitate, nu respectă toate valorile sau principiile turmei, ci contrazic cel mai adesea parțial efectul de turmă.

Cât timp aceste persoane acționează de bună-credință, având convingerea că turma este un grup care nu-i reprezintă, în virtutea libertății de exprimare, care la rândul său are anumite limite juridice (de pildă, demnitatea sau limitele răspunderii penale), nu este în interesul societății să-i oblige să urmeze turma; poate dimpotrivă.

Dacă respectă limitele legii, orice om are dreptul să urmeze sau nu turma socială din care, la un moment dat, face parte sau poate să se ridice deasupra acesteia ori să coboare sub nivelul ei, dar va putea atinge acest scop numai respectând condiția folosirii unor trasee (în sens de modalități) sociale licite.

Orice om are dreptul să meargă pe traseul turmei sale, dar nivelul său social foarte probabil va fi unul similar cu cel mediu al grupului din care face parte. Uneori, un membru de excepție al unei organizații poate, prin calitățile sale excepționale, să crească valoarea și prestigiul grupului său.

De regulă, dacă organizația este una valoroasă, atunci nivelul membrilor și, implicit, al oilor albe din cadrul acesteia va fi unul ridicat. Așadar, contează cu cine te asociezi, fiind potrivit proverbul: „Spune-mi cu cine te însoțești și-ți voi spune cine ești”.

Până la urmă, un grup social valoros poate fi preferat unui risc mare de eșec, care pândește la colț orice oaie neagră.

 

 

[1] Uneori, se spune că familia este celula de bază a societății.

 

 

 

 

Adauga un comentariu