DESPRE POVESTEA CURCANULUI SAU

IRELEVANȚA EXPERIENȚEI PENTRU DETECTAREA APARIȚIEI IMPROBABILULUI

Bertrand Russell[1] a fost cel care a identificat existența unor capcane în ceea ce privește cunoașterea prin observație. El a dat exemplul puiului de găină hrănit în fiecare zi pentru a fi sacrificat, la un moment dat, de către cel care-l hrănește.

Această idee a fost preluată și finisată de Nassim Taleb, autorul cărții Lebăda Neagră[2], adaptând exemplul dat de B. Russell, la continentul nord-american, înlocuind puiul de găină cu un curcucan.

Este vorba despre un curcan hrănit în fiecare zi. Fiecare masă oferită de stăpân î-i va întări convingerea păsării că regula generală a vieții este aceea de a fi hrănită în fiecare zi de către membrii prietenoși ai rasei umane, „care î-i apără interesele”, cum ar spune un politician. Apare, însă, momentul surpriză, în după-amiaza zilei dinaintea Zilei Recunoștinței, când curcanului i se va întâmpla ceva neașteptat. V-a fi ucis de mâna care i-a dat mâncare pentru a fi consumat cu ocazia acestei sărbători.

Taleb susține că povestea curcanului poate fi generalizată[3] și în sprijinul acestei opinii vine cu mai multe exemple, printre care este cel al căpitanului E.J. Smith, căpitanul vasului Titanic, care cu cinci ani înainte de naufragiul vasului Titanic acesta scria:

„În toată cariera mea nu am fost implicat niciodată în vreun accident demn de atenție …”[4].

Cu toate acestea, așa cum se cunoaște, Titanicul condus de căpitanul Smith s-a scufundat în anul 1912, fiind unul dintre cele mai mediatizate naufragii din istorie.

Morala problemei curcanului este aceea că omul trebuie să fie pregătit pentru a face față impactului foarte puțin probabilului, respectiv cu ceea ce Taleb numește Lebăda Neagră.

Cum pot oamenii să anticipeze apariția impredictibilului și cum pot aceștia gestiona în mod rezonabil situația creată de Lebăda Neagră. Taleb le recomandă să-și iubească soarta și să fie robuști (amor fati; vale).

Iar Mahtma Gandhi spunea: „Trăiește ca și cum ai muri mâine. Învață ca și cum ai trăi veșnic”[5].

Într-adevăr, trecutul nu mai este, iar viitorul este fad sau, de fapt, nici nu există, căci: viitorul începe azi.

[1] Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech – d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un filosof, matematician, istoric și critic. În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.

[2] N.N. Taleb, Lebăda Neagră, Ed. Curtea Veche, București, 2010.

[3] N. Taleb, op. cit., p. 69.

[4] Idem, p. 71.

[5] Mahatma Gandhi (n. 2 octombrie 1869, Porbandar/Kathiawar – d. 30 ianuarie 1948, New Delhi), părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcărilor de revoltă nonviolente.