OARE PÂINEA CU UNT CADE ÎNTOTDEAUNA CU PARTEA UNSĂ PE SUPRAFAȚA DE CONTACT? CONTEAZĂ?
Motto: Culmea ghinionului este să stai așezat într-un car cu fân și să te înțepe acul pe care nu l-ai găsit atunci când îl căutai.
Fără a-mi propune să aprofundez temeinicia afirmației din titlu, amintesc celor care mă vor onora să citească ceea scrie în continuare, că una dintre așa numitele legi atribuite lui Murphy statuează următoarele: Pâinea cu unt cade întotdeauna cu partea unsă pe suprafața de contact.
Lucru curios este că au existat cercetători care au studiat științific această lege a lui Murphy, posibil intrigați de întrebarea: De ce pâinea cu unt când cade se așază cu fața unsă pe suprafața de tangență?
Cei care nu s-au gândit până acum la această chestiune, în mod firesc se așteaptă ca o felie de pâine cu unt să cadă cu aceeași probabilitate (aproximativ de 50%) ori cu fața unsă spre lucrul cu care va intra în contingență, ori invers.
Cercetătorul R.A.J. Matthews[1] a efectuat un studiu, pe care l-a publicat într-un articol[2], în care conchide că pâinea cu unt cade după legea lui Murphy, deoarece o asemenea modalitate este o caracteristică ineluctabilă a universului nostru[3]. Pentru această descoperire trăsnită, Matthews a fost gratulat, în anul 1996, cu premiul lg Nobel[4]. Printre descoperirile recompensate cu premiul Ig Nobel se numără foarte multe idei trăsnite [5].
Alți cercetători, care au confirmat legea de mai sus a lui Murphy au explicat că, înainte de a cădea de pe masă, felia de pâine este așezată cu partea unsă în sus, iar, în cădere, nu are timp să facă mai mult de o jumătate de rotație, astfel încât aterizează mereu invers față de poziția în care se află pe masă[6].
Potrivit unui banc, un tip a scăpat felia de pâine unsă cu unt, pe care se pregătea să o mănânce, iar felia a căzut pe covor, dar nu cu partea unsă spre acest obiect, ci în sus. Fiind un fin cunoscător al legilor lui Murphy, individul despre care vorbim a fost pur și simplu bulversat de acest lucru. După un timp de chibzuință, i-a trimis o scrisoare lui Murphy, în care a relatat întâmplarea petrecută și, totodată, că își exprimă dezacordul față legea sa, deoarece pâinea cu unt cade întotdeauna cu partea unsă pe suprafața de contact. La scurt timp, Murphy îi răspunde eroului nostru în sensul că legea sa își păstrează valabilitatea, dar că cel în cauză a greșit atunci când a aplicat untul pe pâine, deoarece trebuia să ungă partea care s-a întors cu fața către covor. În plus, doar în privința covorului prezintă relevanță cum cade pâinea cu unt, întrucât, indiferent de partea cu care s-a întors spre acesta, pâinea cu unt devine contraindicată pentru consumul uman. În final, Murphy i-a mulțumit tipului respectiv pentru că i-a dat prilejul să emită o nouă lege: „Independent de partea cu care așază pe suprafața de contact, pâinea cu unt căzută devine necomestibilă”.
Morala celor scrise în rândurile ce preced ar fi: Când ai pâinea cu unt în mână să o ții bine, căci dacă o scapi sigur nu o vei mai mânca, indiferent cu ce parte va cădea pe covor!
[1] Fizician englez la Universitatea din Aston, membru al Royal Astronomical Society şi al Royal Statistical Society.
[2] Publicat în European Journal of Physics, vol. 16, n. 4, 1995, pp. 172-176. https://iopscience.iop.org/article/10.1088/0143-0807/16/4/005.
[3] De-a lungul anilor au fost premiate studii referitoare la: diferenţele dintre salturile puricilor care trăiesc pe câini şi cele ale puricilor de pe pisici; probabilitatea ca vaca ce stă culcată mai mult are şanse proporționale cu durata repausului să se ridice mai devreme; faptul că șoarecii care au purtat pantaloni din poliester au avut o scădere vizibilă a comportamentului sexual; capacitatea pastramei de porc de a opri sângerările nazale; reacțiile renilor la vederea unui om deghizat în urs polar etc. (a se vedea https://www.mediafax.ro/life-inedit/studiu-despre-bancnote-ce-raspandesc-infectii-realizat-si-pe-lei-castigator-la-gala-ig-nobel-2019-18397222)
[4] https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/blog-catalina-curceanu/2355-legile-lui-murphy-descoperiri-stiintifice-trasnite-premiile-ig-nobel.html. Premiile Ig Nobel sunt acordate anual pentru descoperiri (invenții, studii, cercetări etc) trăsnite, ciudate sau alte realizări științifice inutile. De fapt, acordarea premiilor Ig Nobel este o parodie după prestigioasele premii Nobel. Asocierea celor două cuvinte Ig Nobel are la bază cuvântul ignoble (josnic).
[6] Cercetătorii s-au folosit de o masă cu o înălțime de 70 de centimetri și au folosit pentru experiment 100 de felii de pâine unse cu unt.https://stirileprotv.ro/stiri/bizar/de-ce-cade-mereu-felia-de-paine-cu-untul-in-jos-cercetatorii-au-aflat-raspunsul.html.
