PLEDOARIE PENTRU LOGICĂ ȘI RETORICĂ
Cât de importante sunt retorica și logica în cadrul relațiilor sociale, în general, sau pentru comunicarea de succes, în special?
Întrebarea este mai degrabă retorică, răspunsul nu poate fi decât unul singur: cele două discipline sunt esențiale pentru reușita relaționării. Comunicarea orală sau scrisă este foarte importantă în viaţa omului, deoarece constituie un instrument util din punct de vedere social atunci când oamenii doresc trasmiterea ideilor sau gândurilor. Cel care stăpânește la un nivel cel puțin satisfăcător retorica și logica elementare reuşeşte să comunice eficient şi se bucură de respect. Succesul în plan personal, profesional sau social presupune, mai întâi de toate, cunoașterea regulilor de bază în formularea și prezentarea mesajelor destinate celorlalți membrii ai societății. Orice opinie, teză sau idee, indiferent de numărul ori calitatea celor care o susțin, poate fi transmisă mult mai facil dacă emitentul stăpânește tehnica argumentării logico-retorice.
Printr-un simplu discurs, iar uneori printr-o singură expresie sau sintagmă, se pot emite mesaje care să producă schimbări importante sau fundamentale în cadrul grupului din care face parte comunicatorul ori la nivel național sau chiar internațional. În astfel de situaţii, discutăm despre tipul de discurs care nu piere niciodată în negura vremurilor, ci traversează secolele sau mileniile. Trecerea timpulului nu erodează discursurile cu impact social, ci dimpotrivă le asigură perenitatea şi, foarte probabil, veşnicia.
Dintre cei care, prin discursurile lor au schimbat lumea în care trăim sau cel puțin au lăsat omenirii expresii ori exprimări sclipitoare ori convingătoare, îi menționăm exempli gratia pe: Moise, Iisus, Socrate, Cicero, Napoleon, Abraham Lincoln, Hitler, Winston Churchill, Martin Luther King, Nelson Mandela, Indira Ghandi, Dalai Lama, Papa Ioan Paul al II-lea, Mihail Gorbaciov, Barak Obama, Donald Trump. Lista este mult mai lungă, iar cei pe care i-am dat ca exemplu au fost aleși în mod subiectiv, poate chiar arbitrar.
Iată câteva exemple de mesaje sau expresii, aparținând unor personalități universale, care au produs schimbări esențiale ale paradigmelor şi destinului societății. Socrate: „Când dezbaterea este pierdută, calomnia devine unealta ratatului”; Aristotel: „Amicus Plato, sed magis amica veritas” („Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevărul”); Cicero: „Caracterul fără inteligență face mult, inteligența fără caracter nu face nimic”; Seneca: „Dacă nu știi înspre ce port te îndrepți niciun vânt nu ți-e prielnic”; Hitler: „Sunt de acum înainte doar primul soldat al Reich-ului”; Winston Churchill: „O cortină de fier a căzut”; Mihail Gorbaciov: „Libertatea de a alege este un principiu universal”; Barak Obama: „America este un loc unde toate lucrurile sunt posibile” sau „Da, noi putem!” („Yes, we can!”, în campania electorală ce a precedat obținerea primului mandat prezidențial); Abraham Lincoln: „Guvernarea poporului de către popor, pentru popor”; Franklin D. Roosvelt: „Singurul lucru de care trebuie să ne temem este teama însăși”; Indira Ghandi: „…bălegarul este cel mai prețios lucru pe care omenirea îl are astăzi (…) bălegarul ordinar, conținutul haznalelor și lucruri de acest fel (…). Fiecare lucru, indiferent dacă este murdar sau mărunt are un rost ”; John F. Kenedy: „Întrebați ce puteți face voi pentru țara voastră”; Donald Trump „America first” (sintagmă folosită în campania electorală).
Înainte de a consemna sau transmite un gând ori o idee este, dacă nu necesar, cel puţin recomandabil ca cel care vrea să le comunice să raționeze corect, să dea o formă agreabilă mesajului în care sunt integrate și să găsească o modalitate de exprimare care să asigure receptarea corespunzătoare.
Într-adevăr, retorica și logica sunt arme redutabile în toate domeniile în care comunicarea este importantă, dar pentru a fi utilizate cu succes trebuie cunoscute într-o asemenea manieră încât să le poată fi puse în valoare toate facilitățile sau instrumentele pe care le oferă.
