ADICȚIA (DEPENDENȚA) FAȚĂ DE VENITUL LUNAR
Motto 1: „Cele mai vătămătoare trei dependențe: de heroină, de carbohidrați și de un salariu lunar” (N. Taleb).
Motto 2: „Omul dependent de un venit constant este mai puțin liber decât omul care nu are nevoie de un astfel de venit; mai mult chiar, prin trecerea timpului libertatea celui dependent este din ce în ce mai mică. Acesta este efectul dependenței (adicției) de venitul periodic”.
Adicția este dependența de droguri sau, mai larg spus, de substanțele psihoactive. Expresia adicția față de venitul lunar este o sintagmă prin care am dorit să surprind un aspect foarte important al zilelor noastre, respectiv dependența celor mai mulți dintre noi față de un venit periodic (salariu, pensie, rentă etc.).
Fără a fi taxată ca o afirmație exagerată, dependența salarială ori față de alte venituri periodice a omului contemporan este mutatis mutandis similară cu adicția, întrucât foarte mulți dintre cei care încasează astfel de venituri au nevoie de acestea pentru a cumpăra hrană, haine sau alte bunuri necesare supraviețuirii (spre exemplu, cumpărarea de medicamente sau plata unor servicii medicale) ori pentru a-și plăti creditorii (de pildă, datoriile bancare).
Sigur, sunt și cazuri fericite, de oameni care nu sunt stresați de faptul că traiul lor decent sau chiar modest este legat de un venit periodic, deoarece aceștia reușesc să se detașeze din punct de vedere psihic de problemele zilnice de natură economico-financiară.
Însă, foarte mulți dintre noi nu reușim să ne distanțăm psihic de problema datoriilor lunare și, pur și simplu, ajungem să fim traumatizați de presiunea psihologică generată de existența unor obligații de natură patrimonială, pe care le avem scadente în fiecare lună.
În aceste condiții, venitul periodic apare ca fiind drogul ce aduce liniștea sufletească temporară a celui dependent de salariu pensie ori de alt venit lunar.
După încasarea salariului, pensiei sau altui venit periodic și achitarea datoriilor, oamenii dependenți de venituri lunare se relaxează câteva zile, mai exact până în luna următaore, când încep să redevină scadente obligațiile patrimoniale lunare (datoriile pentru întreținere, energie electrică, servicii de telefonie sau cablu etc.), moment în care stresul apare din nou.
Stresul dinaintea încasării salariului, pensiei sau a oricărui alt venit lunar destinat economic stingerii unor obligații patrimoniale crește treptat (progresiv), pe măsură ce se apropie scadențele datoriilor și ziua intrării în posesia venitului periodic.
Practic, din punct de vedere psihologic, venitul periodic este asemănător unui ameliorator efemer al stării de stres. Așa se manifestă adicția față de veniturile lunare, respectiv ca o stare de dependență de aceste câștiguri periodice, pe care o trăiește, cu mai mare sau mai mică intenstitate, omul contemporan, aflat în situația de nevoi materiale.
Am utilizat cuvântul adicție, întrucât exprimă întocmai starea psihică pe care o traversează sau trăiește cel care se bazează pe un venit constant. Stresul ce precede încasarea salariului este generat, inter alia, de existența riscului de a nu încasa, în tot sau numai în parte, venitul periodic.
Nu de puține ori, prin trecerea timpului, în loc să se dimuneze sau să dispară, stresul existent în contextul încasării veniturilor necesare plății datoriilor curente sporește în ceea ce privește intensitatea, cauza principală fiind aceea a creșterii cuantumului sumelor datorate. În astfel de cazuri, termenul adicție este potrivit, deoarece dependentul de venit constant are tot mai mare nevoie de salariu, pensie etc., nevoie produsă de creșterea valorică a obligațiilor de natură patrimonială. Astfel, trebuința unui venit periodic este din ce în ce mai accentuată.
În asemenea cazuri se observă similitudinea cu adicția față de droguri, care este tendința creșterii progresive a dozelor.
Adicția față de venitul periodic poate fi înlăturată sau diminuată în limite controlabile numai prin exerciții de voință, orientate spre găsirea unor resorturi interioare, care să asigure o suficientă detașare psihică în raport de nevoile cotidiene esențiale.
Însă, ab initio, se impune ca omul dependent de venitul periodic să realizeze faptul că stresul accentuat și îndelungat este dăunător pentru sănătatea sa psihică și fizică.
Apoi, acesta trebuie să conștientizeze împrejurarea că randamentul activității, în loc să crească, prin trecerea timpului, începe să scadă, iar venitul să capete o curbă descendentă, care va genera spirala creșterii stresului și a efectelor sale negative.
