AFORISME ȘI CUGETĂRI DIN DOMENIUL PSIHOLOGIEI (III)

 

„Personalitatea este compusă din înnăscut şi dobândit” (F. Galton[1]).

“Inteligenţa unui individ nu este o cantitate fixă” (A. Binet[2]).

„Inconştientul este sufleorul care ajută conştientul”.

„Intelectul, caracterul şi abilităţile unui om sunt rezultatul unor tendinţe iniţiale, precum şi al instruirii primite (E. Thorndike[3])”.

„Pisica iubeşte şoricelul, dar acest lucru nu-l ajută pe acesta să supravieţuiască după întâlnirea cu prietena iubitoare”.

„Râsul și plânsul (când este folosită expresia râsu-plânsu) nu există simultan, ci numai succesiv, pentru că omul nu poate trăi exact în acelaşi moment două emoţii contrare sau nu”.

„Omul nu trebuie să încerce să îşi elimine complexele, ci să caute să ajungă în acord cu ele, căci acestea îi dictează comportamentul în lume” (S. Freud[4]).

„Toate ideile măreţe ale istoriei au la bază arhetipurile (C. Jung[5])”.

„Eu fac ceea ce am de făcut şi tu faci ceea ce ai de făcut. Nu am venit în această lume pentru a trăi la înălţimea aşteptărilor tale, iar tu nu eşti în această lume pentru a trăi la înălţimea aşteptărilor mele. Tu eşti tu şi eu sunt eu, iar dacă, din întâmplare, ne întâlnim unul cu celălalt, e minunat (F. Perls – Rugăciunea Gestalt[6])”.

„O viaţă frumoasă este un proces, nu o stare (C. Rogers[7])”.

„Viitorul are o particularitate certă: este incert”.

„Trecutul are o caracteristică incertă,  întrucât se poate repeta sau nu, şi o particularitate certă, aceea că, dacă se repetă, personajele sunt diferite”.

„Potrivit lui A. Maslow[8], omul are 4 nevoi deficiente: fiziologice (de pildă, aerul sau mâncarea), siguranţă (spre exemplu, sănătatea şi slujba), iubire şi apartenenţă (de pildă, prietenia şi intimitatea), stimă de sine (de pildă, respectul şi competenţa)”.

„Tot conform lui A. Maslow, în ierarhia nevoilor se află 4 nevoi de creştere, respectiv: cognitive (cunoaşterea şi înţelegerea), estetice (frumuseţea, ordinea şi simetria), autoactualizarea (îndeplinirea potenţialului personal), transcenderea eului (ajutarea celorlalţi)”.

„Nu oamenii sau lucrurile ne supără, ci noi ne supărăm singuri crezând că acestea ne pot supăra (A. Elis[9])”.

„Familia este fabrica în care se făuresc oamenii (V. Satir[10])”.

„Familia este celula de bază a societăţii (cugetare comunistă)”.

„Omul trebuie să fie rezilient, întrucât această particularitate îi conferă capacitatea de a face faţă greutăţilor şi nenorocirilor, transformându-le în lucruri pozitive”.

„Cei care au convingeri pietrificate nu acceptă opinia contrară şi nici dovezile care le pun la îndoială credibilitatea; mai mult, dacă nu eşti de acord cu ei înseamnă că eşti duşmanul acestora, conform butadei: Cine nu este cu noi este împotriva noastră!”.

„Paradoxul, în cazul celor care au convingeri beton, este acela că iau orice probă contrară acestora ca pe un indiciu al certificării credinţei lor, astfel că intensitatea convingerilor pe care le au creşte, în loc să scadă”.

„Nu poţi înţelege un sistem până când nu încerci să îl schimbi (K. Lewin[11])”.

„Cu o regularitate stupefiantă, oameni de bună-credinţă s-au supus autorităţii, realizând acţiuni grave şi crude” (S. Milgram[12]).

”Ne educăm copiii pentru un viitor pe care nu-l putem anticipa, luându-ne pe noi sau pe alți contemporani ca model, uitând că acest model urmează să iasă din uz până atunci”.

 

 

[1] Francis Galton (1822-1911).

[2] Alfred Binet (1857-1911).

[3] Edward Thorndike (1874-1949).

[4] Sigmund Freud (1856-1939).

[5] Carl Gustav Jung (1875-1961).

[6] Fritz Perls (1893-1970).

[7] Carl Rogers (1902-1987).

[8] Abraham Maslow (1908-1970).

[9] Albert. Elis (1913-2007)

[10] Virginia Satir (1916-1988).

[11] Kurt Lewin (1890-1947).

[12] Stanley Milgram (1933-1984).