PROVERBE ŞI CUGETĂRI ACTUALIZATE (I)

 

• Despre abordarea viitorului

„Ce poți face azi nu lăsa pe mâine” (varianta originală).

 „Ce poți face azi nu lăsa pe mâine, ci lasă pe poimâne ca să ai două zile libere” (varianta veselă).

 „Ce poți face azi nu lăsa pe mâine mai ales dacă este în interesul tău pentru că viitorul este incert” (varianta actualizată).

• Despre urmărirea unui scop și ratarea lui

„Unde dai și unde crapă!” (varianta originală).

„Când dai fii atent să nu-ți crape pantalonii din cauza încordării” (varianta veselă).

„Înainte de a face ceva să fii sigur că știi ce faci și situația nu-ți scapă de sub control” (varianta reconfigurată).

„Cine sapă groapa altuia, cade el în ea” (varianta originală).

„Cine sapă groapa altuia trebuie să aibă pregătire în săpatul gropilor, căci tocmai am aflat faptul că cei necalificați în acest domeniu cad ei în gropile pe care le sapă” (prima variantă veselă).

„Cine sapă groapa altuia își asumă riscul împlinirii proverbului despre cel care sapă groapa altuia” (a doua variantă veselă).

„Cine sapă groapa altuia este gropar și trăiește din necazurile altora” (a treia încercare de  vă smulge măcar un zâmbet).

„Dacă nu vrei să cazi în groapa săpată pentru altul fie nu sapi gropi, fie îți sapi gropa proprie” (varianta cinică).

• Despre folosirea unor instrumente sau mijloace nepotrivite

 „X a ajuns la sapă de lemn” (variantă originală).

„Sapa de metal este mai bună decât cea de lemn, iar sapa de lemn este mai bună decât cea de cauciuc, întrucât aceasta din urmă când dai cu ea în pământ îți sare direct în cap” (variantă reconfigurată).

 „În ziua de azi cine mai folosește sapa, indiferent de materialul din care aceasta este confecționată, este recomandabil să folosească sapa de cauciuc, deoarece are șansa de a se trezi în urma loviturilor la cap” (varianta vesel-amară).

• Despre prudență și economie de resurse

„Cine se trezește de dimineață, departe ajunge” (varianta originală).

„Cine se trezește de dimineață, doarme mai puțin, dar numai dacă se culcă la ora lui obișnuită” (varianta veselă).

„Cine se trezește de dimineață ori doarme mai puțin, ori se trezește mai devreme, ori are insomnie” (varianta realistă).

„Cine se trezește de dimineață, dacă ajunge departe, va avea un drum lung la întoarcere” (varianta tristă).

• Despre inteligență și prostie

„Unde-i multă minte este și prostie pe măsură” (varianta originală).

„Mintea multă și prostia pe măsură se întâlnesc în capul unui singur om pentru că polii opuși se atrag” (varianta veselă).

„Inteligența și prostia sunt albul și negrul, yingul și yangul, răul și binele sau, altfel spus, îndoiala și certitudinea” (varianta filozofică).

„Oamenii inteligenți sunt ezitanți și mereu preocupați de morală, lege sau de alte repere, dar imbecilii sunt siguri pe ei și nu-și fac probleme în privința moralității, legalității sau utilității activității lor” (varianta moral-juridică).

„Inteligența este trecătore, la fel ca frumusețea, dar prostia este veșnică, la fel ca răutatea omului frustrat” (Nu ne supărăm dacă ne-am înșelat și se va dovedi că inteligența este permanentă, iar prostia este trecătoare. Doamne ajută!).

„Inteligența este relativă, dar prostia este absolută” (teoria relativității în materie de inteligență).