All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

CUGETĂRI DESPRE MEDIUL AFACERILOR

 „Epoca produsului unic destinat tuturor s-a încheiat. Acum, noii făuritori de gusturi sunt consumatorii. Societatea parcurge drumul invers, de la o piață de mase la o piață de nișe, iar mediul virtual canalizează rapid cererea prin rețeaua de nișe” (C. Anderson).

„Lumea se schimbă, deoarece de la economia raftului fizic, bazată pe contactul cu produsul, care poate fi încercat, testat sau gustat, constatăm că are loc trecerea la economia raftului virtual”.

„Sacoșa fizică pierde în mod vizibil teren în favoarea coșului virtual, care poate fi încărcat oricând și de oriunde. Practic, pentru achiziționarea produselor de larg consum nu mai există bariere de timp și spațiu, ci numai limitări de natură financiară”.

„Întreprinzătorul autentic este omul care implementează idei, asumându-și riscuri pe care foarte mulți nu sunt dispuși să și le asume, fără a avea nicio garanție că va reuși”.

„Ce fac întreprinzătorii autentici pentru stat (societate), în bună măsură se cunoaște, dar ce face statul (societatea) pentru acești întreprinzători se cunoaște mai puțin”.

„întreprinzătorul este cel care alimentează cu energie motorul capitalismului și al progresului economic. Fără oamenii cu idei, fără oamenii care implementează programe economice sau fără oamenii dispuși să-și asume riscuri, să-și pună în joc averea sau imaginea lor ori să-și asume consumul de resurse privind organizarea unor afaceri nu poate fi conceput un sistem economic bazat pe principiile economiei de piață”.

„Antreprenorul își asumă riscuri mari, dar câștigurile lui sunt pe măsura riscurilor asumate și, în plus, acesta se bucură de libertate mai mare decât simplii salariați sau funcționari publici? Pot fi adevărate ambele susțineri, dar nu sunt sigure (ante factum), ci doar posibile. Post factum, totul pare simplu, însă, până să apară rezultatele pozitive scontate, este un drum lung pavat cu multe obstacole, cu renunțări la facilitățile sociale și cu stresul generat de sabia lui Damocles deasupra capului”.

„Mesajul pentru guvernanți ar fi următorul: Nu mai trageți în întreprinzători, ci fiți partenerii acestora!”

„De gustibus (et coloribus) disputandum”.

„O afacere fără clientelă și fără profit este sortită din start pieirii”.

„Dorințele consumatorului, analizate din punct de vedere estetic sau artistic, în mod subiectiv discutând, pot fi considerate de bun-gust (frumoase, cu estetică rafinată) sau de prost-gust (nepotrivite, penibile, jenante)”.

„Plecând de premisele că gusturile nu se discută și că despre gusturi trebuie să se vorbească numai de bine, ajungem inevitabil la concluzia potrivit căreia, pentru orice producător, vânzător de produse sau servicii și executant de lucrări, consumatorul este foarte important”.

„Clientul nostru, stăpânul nostru!”

„Îndrăznesc să susțin că asistăm la apariția unei noi discipline, a unei subramuri economice: gastronomia economică. Obiectul acesteia îl constituie găsirea și studierea metodelor sau tehnicilor de identificare și modificare a preferințelor consumatorilor, astfel încât între aceștia și întreprinzători să se stabilească parteneriate bazate pe respect și folos reciproce, în scopul creșterii calității și accesibilității produselor sau serviciilor”.

„Economiile naționale și economia mondială din ultimele 2-3 secole au fost influențate de factori militari, politici sau sociali, dar, pe lângă acești factori, un rol important asupra acestora l-au avut și teoriile economice, în special, a lui A. Smith  (teoria mâinii invizibile), care era adeptul ideii că statul nu trebuie să se implice semnificativ în economie, și a lui J.M. Keynes  [teoria sipritelor animale (lat. spirites animales, eng. animal spirits), care explică fluctuațiile economiei), care susținea implicarea moderată a statului (precum face părintele pentru copil, adică îi construiește un cămin fericit, cu o anumită doză de libertate, protejându-l, totodată, de sipritele animale] în economie prin politici fiscale și monetare (spre exemplu, prin împrumuturi menite să susțină reintegrarea în activitate a șomerilor)”.

„Mare parte din deciziile noastre de a face ceva pozitiv, decizii ale căror efecte se vor vedea după multă vreme, pot fi explicate doar ca rezultat al spiritului animal – o nevoie spontană de a acționa în loc de a alege inacțiunea și care nu e produsul unei medii ponderate a beneficiilor cantitative multiplicate cu probabilități cantitative” (J.M. Keynes).

„A. Smith considera că economia este dirijată de mâna invizibilă, întrucât fiecare individ care își urmărește propriul interes, pe lângă acesta, îl realizează și pe cel al societății (interesul colectiv sau general)”.

„În încercărle lor de a pune ordine în teoria macroeconomică și de a o face să pară mai științifică, macroeconomiștii au impus structuri de cercetare și discipline, concentrându-se asupra modului în care s-ar comporta economia dacă oamenii ar avea motivații exclusiv economice și dacă ar fi perfect raționali . Imaginați-vă un pătrat împărțit în patru secțiuni reprezentând motivații care sunt economice și neeconomice și răspunsuri care sunt raționale și iraționale. Modelul actual se încadrează numai în căsuța din stânga sus” (G. Akerlof și R. Sihller).

„funcționarea economiei și rolul pe care statul îl joacă acesteia nu pot fi descrise exclusiv pe baza motivelor economice. O astfel de descriere necesită și o înțelegere detaliată a încrederii, echității, oportunităților, corupției, iluziei banului și a poveștilor pe care istoria ni le transmite” (G. Akerlof și R. Sihller).

„Analizând cu atenție perioadele de gandoare și cele de decădere economică, luând în considerare și informații oferite de alte discipline, precum psihologia, etica, bilogia, istoria etc. se poate susține că economia se comportă ca un organism viu”.

„Economia poate fi stresată sau vătămată de o multitudine de factori, iar reacția sa față de aceștia este una similară cu cea a organismelor animale, astfel că pentru mai buna înțelegere a suferințelor economiei este necesară examinarea comparativă a funcționării  acesteia cu modul cum se comportă natura și, parte din aceasta, adică jungla”.

„Regula „folosește numai cât ai nevoie”, regula că orice acțiune determină o reacție, regula intercondiționării ș.a. sunt tot atâtea legi (principii) care, în maniere specifice, sunt întâlnite atât în sistemul naturii, cât și în cadrul afacerilor”.

Adauga un comentariu