All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

CUTIA PANDOREI ȘI MESAJUL ACESTEIA

 

Potrivit mitologiei grecești, Pandora[1] a fost prima femeie de pe Pământ, creată de zeii care-l invidiau pe Zeus. Având ca scop obținerea unei opere perfecte, creatorii săi au contribuit fiecare în manieră proprie la desăvârșirea acesteia.

Hefaistos[2] i-a dat corp și chip, Afrodita[3] frumusețea, Atena înțelepciunea[4], Apollo[5] talentul muzical, iar Hermes[6] persuasiunea.

Legenda ne face cunoscut faptul că, după ce Prometeu a furat focul din Olimp pentru a-l dărui oamenilor, Zeus a fost ofensat, iar pentru a se răzbuna i-a cerut lui Hefaistos să construiască o cutie (ulcior[7]) în care zeii să introducă toate relele (cruzimea, aroganţa, suferinţa, durerea, lăcomia, gelozia, ura, bolile, lenea, tristeţea, teama, suferinţa şi moartea). Pe fundul recipientului, alături de toate relele, Atena a pus speranţa.

Apoi, Zeus i-a oferit-o, pe Pandora, în calitate de soție, lui Prometeu, căreia îi dăruise cutia în care erau închise toate relele și, dedesubtul acestora, speranța, cu instrucțiunea să o lase închisă. Aflându-se în fața unei astfel de propunere, Prometeu a refuzat-o, dar Epimeteu, fratele ui Prometeu, a acceptat să o ia el de soție pe Pandora, care a fost fermecat de frumusețea răpitoare a acesteia.

Deși, potrivit instrucțiunii, cutia trebuia să rămână închisă, din curiozitate, Pandora a deschis-o, moment în care toate relele Pământului s-au împrăștiat în lume. Dându-și seama ce prostie a făcut, Pandora a închis cutia imediat, dar din aceasta ieșiseră deja toate nenorocirile. Singura entitate rămasă în cutie, care nu apucase să iasă mai înainte ca aceasta să fie închisă în grabă, a fost speranța.

În majoritatea variantelor sale, mitul sau legenda cutiei Pandorei este o poveste care are ca finalitate punerea în lumină a unor idei esențiale, întâlnite cu nuanțe specifice în majoritatea religiilor (interdicția gustării din fructul oprit, speranța izbăvirii s.a.).

Mitului Pandorei este legat și de ideea de curiozitate umană, teză fundamentală care se află în opoziție cu dogma conform căreia: Crede, nu cerceta!

De asemenea, legenda Pandorei a fost sursă de inspirație pentru anumite opere literare sau artistice, precum: Cutia Pandorei (F. Wedekind)[8]; Întoarcerea Pandorei (Goethe), filmul Avatar[9] s.a.

Tot mitul Pandorei a fost cel care a dus la formarea maximelor: Nu deschide cutia Pandorei!; S-a deschis cutia Pandorei!; Speranța moare ultima!; Speranța nu moare niciodată!

În contextul primelor două expresii (Nu deschide cutia Pandorei!; S-a deschis cutia Pandorei!; Speranța moare ultima!), cutia Pandorei reprezintă pericole grave, nenorociri sau lucruri nefaste, care se pot întâmpla (în cazul primei) sau se vor produce (în cazul celei de-a doua). Se spune că anumite comportamente sau evenimente trebuie oprite sau prevenite, întrucât odată survenite vor produce în mod implacabil anumite consecințe negative, iar dacă evenimentele ori comportamentele respective au avut deja loc generarea urmărilor grave este doar o chestiune de timp, în raport cu iminența apariției acestora.

În ceea ce privește ultimele două expresii (Speranța moare ultima!; Speranța nu moare niciodată!), mitul ulciorului Pandorei este cel care le-a inspirat. Așa cum, din recipientul pe care l-a deschis Pandora, speranța nu ieșise din acesta, ci a rămas acolo, oamenii pot spera la un viitor superior calitativ prezentului impregnat (eventual) cu nenorociri, atât timp cât ei cred că acest lucru se poate întâmpla și acționează cu stăruință constantă în vederea realizării lui. Așadar, dintr-o altă perspectivă, povestea cutiei Pandorei surprinde ideea fundamentală că binele are o șansă reală de triumf în fața răului existent în lume.

În concluzie, mitul recipientului Pandorei, ne învață să fim orientați spre cunoaștere, dar să avem o conduită prudentă atunci când accesăm necunoscutul, și să credem permanent în steaua noastră, indiferent de vicisitudini, dacă scopul pe care-l urmărim este realmente posibil, moral și legal.

 

 

[1] În limba greacă, Pandora înseamnă cea înzestrată cu toate darurile. Precizez că există mai multe variante ale legendei cutiei Pandorei.

[2] Zeul meșteșugăritului.

[3] Zeița frumuseții.

[4] Zeița înțelepciunii.

[5] Zeul zilei, al luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii, conducătorul corului muzelor.

[6] Zeul mesager al celorlalți zei, patronul comerțului.

[7] Potrivit unei versiuni, nu este vorba despre o cutie, ci despre ul urcior.

[8] Benjamin Franklin Wedekind (24 iulie 1864 – 9 martie 1918) a fost un dramaturg german.

[9] În filmul Avatar, Pandora este un satelit al unei planete gigantice. Deși este o planetă cu vegetație luxuriantă, Pandora este plină de pericole pentru oameni.

Adauga un comentariu