All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

PRETEXTUL ȘI MOTIVUL

 

Motto 1: „Conduita ignobilă are, de regulă, două motive: unul aparent, dar mincinos, iar altul ascuns şi adevărat”.

Motto 2: „Oamenii cu scopuri josnice ascunse inventează motive aparent nobile pentru a justifica comportamentele lor ticăloase”.

 

Pretextul este un fals motiv, invocat pentru a justifica o activitate (acțiune, conduită) sau pentru a escamota motivul real.

Viaţa în societate relevă nenumărate cazuri în care cei care urmăresc atingerea unor scopuri imorale sau mârşave pretind că ceea ce îi determină să acţioneze într-un anumit fel este altceva decât adevăratul motiv (mobil). Camuflarea mobilului real a conduitei se face pentru că există un risc major ca dezvăluirea motivului determinat real să compromită obţinerea rezultatului urmărit. Spre exemplu, în practică sunt întâlnite frecvent situaţii în care, pentru a concedia un angajat sau pentru a-l retrograda, decidenţii justifică hotărârea lor prin invocarea unor abateri disciplinare imputabile celor vizaţi sau prin reproșarea incapacităţii profesionale a acestora. Alteori, ruperea unor relaţii sociale, ce pot avea cauze precum invidia, ura sau alte motive josnice, este justificată aparent prin menţionarea unor reproşuri faţă de conduita celor în cauză, dar de natură exterioară motivelor reale, sau prin referirea la cauze obiective, de asemenea străine de comportarea celor vizați.

În astfel de situaţii, o analiză obiectivă a cauzelor veritabile, ce stau la baza comportamentelor umane avute în vedere, pune în evidenţă faptul că motivele reale au fost mascate de către cei care au acţionat într-o manieră incorectă. Explicaţia camuflării adevăratelor cauze ale conduitei se găseşte în convingerea celor care procedează în această modalitate că şansele de succes pentru atingerea scopurilor ar scădea vertiginos sau opinia publică le-ar dezaproba dacă motivele reale ar fi cunoscute.

Cele mai mari războaie prin care trecut omenirea au avut la bază motive mascate prin pretexte. Astfel, Primul Război Mondial a început sub pretextul (casus belli) asasinării (la 28 iunie 1914) a arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, la Sarajevo, de către un naționalist sârb din Bosnia. După acest eveniment, Austro-Ungaria a atacat Serbia, iar Imperiul Rus și-a mobilizat armata pentru apărarea aliatului (Serbia). În acest context, Imperiul German a declarat război Imperiului Rus, în scopul sprijinirii aliatului său Austro-Ungaria. Şi cel de-al Doilea Război Mondial a avut la bază tot un pretext (casus belli). Este vorba despre incidentul Gleiwitz[1], care a fost produs și folosit ca un motiv aparent (fals) pentru invazia Poloniei de către Germania, în luna septembrie 1939. Ulterior, aliații Poloniei, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei. Un al treilea exemplu relevant este pretextul războiului din Irak (invazia Irakului de către SUA, din 2003), care oficial a fost justificat, în principal, de așa zisa deținere de către armata irakiană a unor arme de distrugere în masă.

Făcând o incursiune în istoria conflictelor armate constatăm că cele mai multe dintre ele au fost justificate de motive false, neadevărate sau chiar de pretexte special create (aici am în vedere pretextul celui de-al Doilea Război Mondial).

Mai mult, dacă extindem aria analizei la toate activitățile umane cu impact mare în societate, constatăm că, nu rareori, motivele afișate (exhibate, anunțate public sau declarate), în realitate maschează adevăratele motive ce constituie cauze ale comportamentelor în discuție.

Un exemplu recent, din România, îl constituie demiterea guvernului condus de premierul Sorin Grindeanu, sub pretextul că nu a făcut performanță (la nici 6 luni de mandat și după ce fusese chiar lăudat cu aproximativ o lună înainte de moțiune)[2]. La un examen atent al faptelor se observă că adevăratul motiv al adoptării moțiunii de cenzură l-a constituit conflictul personal existent între fostul premier (Grindeanu) și liderii PSD. În susținerea acestei teze am în vedere că, la 19 mai 2017 (la Bacău, cu o lună și două zile înainte de adoptarea moțiunii de cenzură), președintele PSD Liviu Dragnea declara: “Mă mulțumesc toate ministerele și ca cetățean, și ca președinte de partid, și ca președinte al Camerei Deputaților[3].

Plecând de la cele câteva exemple prezentate mai sus, se poate afirma fără riscul de a greși că, de multe ori, oamenii mârșavi, adică cei care comit ticăloșii, vor încerca să găsească, să justifice și să susțină false cauze ale acțiunilor sau inacțiunilor antisociale pe care le derulează, respectiv pe care nu le inițiază.

Despoții, dictatorii și, în general, toți cei care adoptă hotărâri arbitrare, indiferent de nivelul decizional la care se află, vor fi tentați să etaleze motive care sunt acceptate mai ușor de opinia publică sau care le sporesc șansele de succes pentru atingerea obiectivelor lor și, în același timp, vor ascunde adevăratele motive ce stau în spatele acțiunilor pe care le întreprind în plan social, administrativ, politic sau militar.

Așadar, asemenea oameni se folosesc de pretexte pentru a îmbrăca în haină respectabilă (nobilă) comportamentul lor ignobil. Metaforic, aici discutăm despre lupii cu blană de oaie. Dacă astfel de indivizi ai speciei umane ar înfățișa sau nu ar ascunde motivele reale sub umbrela unor pretexte succesul lor ar fi evident inexistent sau neglijabil.

Dintr-o altă perspectivă, comportamentele umane conștiente se bazează întotdeauna pe motive, pe imbolduri, fiind de neconceput conduite umane, aparținând unor oameni normali, care să nu poată fi justificate de resorturi subiective identificabile. O acțiune sau inacțiune fără motiv nu poate aparține unui om responsabil, ci numai unuia iresponsabil, care nu are reprezentarea consecințelor sociale ale faptelor sale.

Prin comparație cu pretextul, care așa cum am văzut, este un fals mobil, motivul este imboldul real (adevărat, onest), veritabila cauză sau resortul subiectiv care determină acțiunile sau inacțiunile oamenilor conștienți.

Scopurile unor oameni care ocupă poziții politice, militare, economice sau sociale importante pot fi justificate sau explicate chiar de motivele declarate (exhibate, prezentate), adică să fie confirmate pe baza unei analize serioase, dar există multe situații în care adevăratele obiective urmărite de cei implicați în actul decizional sunt disimulate sau escamotate prin folosirea unor pretexte fabricate cu iscusință.

Până la urmă, diferența dintre un motiv și un pretext este dată de sinceritatea celui care acționează. Oamenii care folosesc pretexte pentru a justifica activități cu impact social sunt indivizi care urmăresc atingerea obiectivelor fără scrupule, fără cea mai mică jenă sau fără nicio reținere. Pe scurt, acești oameni sunt ticăloșii care pun mai presus de orice interesele meschine care le gâdilă orgoliul sau le sporesc pe moment confortul psihic.

Cei care înfățișează adevăratele motive ce stau la originea conduitei lor sau cei care, fără a le exhiba, nu le camuflează prin pretexte, sunt oamenii ce pun pe primul loc onestitatea, interesul general și demnitatea. Aceștia sunt oamenii cinstiți, generoși și demni, pe umerii cărora s-a bazat întotdeauna evoluția sau progresul și se sprijină în prezent societatea.

 

[1] Incidentul de la Gleiwitz a fost o stratagemă pusă în scenă de germani care s-au dat drept polonezi (în 31 august 1939) și au atacat o stație de radio germană.

[2] Data formării guvernului Grindeanu a fost 4 ianuarie 2017, iar data demiterii a fost 29 iunie 2017. De fapt, cabinetul a fost demis la 21 iunie 2017, în urma unei moțiuni de cenzură, și a fost înlocuit după alte 8 zile cu guvernul Tudose.

[3] Pentru mai multe date, a se vedea articolul Cum lauda Liviu Dragnea guvernarea Grindeanu, până de curând, și cum își asuma întreaga răspundere pentru echipa guvernamentală, disponibil la adresa http://www. hotnews.ro/stiri-esential-21819740-cum-lauda-liviu-dragnea-guvernarea-grindeanu-pana-curand-cum-isi-asuma-intreaga-raspunderea-pentru-echipa-guvernamentala.htm

Adauga un comentariu