A FI SAU A NU FI – SUNTEM CEEA CE GÂNDIM?

Motto: Pentru a te bucura de viață trebuie să înțelegi că nu poți avea nimic în mod exclusiv, nu poți controla mai mult decât anumite aspecte legate de propria persoană și în niciun caz nu poți avea totul.

Viața este o aventură care transcende felul nostru obișnuit de a gândi. Suntem ceea ce gândim, dar nu numai, ci mai mult decât atât.

Cele trei componente ale libertății – gândire, exprimare și acțiune – sunt considerate, în esență, limitele liberului-arbitru, fiind evident că omul nu are o libertate absolută, cel puțin în ceea ce privește exprimarea și acțiunile sau inacțiunile sale. Este adevărat că, dintre cele trei tipuri, ultimele două – libertatea de exprimare și libertatea de acțiune – au granițe ce pot fi încălcate.

Ce și cât gândim? Am văzut că există trei tipuri de libertate: de gândire, de exprimare și de acțiune. În cazul când vorbim despre comportamente umane conștiente, dintre cele trei feluri de libertate, gândirea se repercutează, într-o manieră mai mult sau mai puțin pregnantă, asupra celorlalte două. Ceea ce omul spune și face a fost, de cele mai multe ori, prefigurat în mintea sa, uneori analizat foarte mult, iar alteori chiar pregătit în mod minuțios.

Deși au libertatea de a gândi ce doresc, de fapt oamenii nu pot gândi orice, ci numai ceea ce intră în matricea biologică, socială sau culturală a fiecăruia. Sunt studii recente care susțin teza potrivit căreia oamenii nu au acces deplin la anumite procese interne ce se petrec în creier și deci nu le pot controla. Pe scurt, individul uman execută, în realitate, ceea ce a hotărât anterior materia cerebrală, fără a putea ști în ce măsură decizia finală a fost predeterminată.

Liberul-arbitru este procesul prin care omul transformă informațiile deținute în decizii (rezoluții, hotărâri) care stau la baza conduitei sale, dar operațiunile ce premerg rezoluțiilor luate nu sunt controlate de om. Însă, acesta poate decide să facă sau să nu facă ceea ce subconștientul a hotărât în mod preliminar.

Omul este ceea ce gândește, ceea ce consumă, ceea ce simte (vede, aude, miroase, simte, pipăie) și, finalmente, ceea ce rămâne în urma sa după ce a plecat din acest univers, îndreptându-se (probabil) spre altul.