AVALANȘA INFORMAȚIILOR

În cartea Focus, D. Goleman susține că: ‘’bogăția de informații generează sărăcirea atenției‘’[1].

Omul prezentului este bombardat cu informații din toate părțile, pe care este din ce în ce mai greu să le gestioneze.

Când accesăm Internetul, prin intermediul diferitelor site-uri sau rețele de socializare, indiferent că vrem să ne informăm sau doar să interacționăm cu ceilalți, suntem pur și simplu copleșiți de abundența informațiilor ce se rostogolesc prin fața ochilor noștri.

Se spune că, în medie, fiecare om petrece aproximativ o oră pe rețelele de socializare și încă o oră și jumătate accesând poșta electronică sau diferite site-uri. Timpul petrecut de oameni în mediul virtual este în creștere, astfel că viaţa noastră este din ce în ce mai desprinsă de lumea obiectivă, desfășurându-se în lumea formelor imateriale.

Unul dintre efectele avalanșei informațiilor, mai greu sesizabil, constă în distragerea atenției, de problemele serioase. Abundența datelor oferite de sistemele și rețelele informatice aduce cu  ea devierea de la agenda realmente importantă.

Cel pervers efect al folosirii dispozitivelor inteligente și a Internetului, despre care cedem că ne fac viaţa mai comodă, este adicţia, acestea având toate caracteristicile unui nou drog social – dependenţa faţă de reţele sau sisteme informatice.

Este suficient să ne gândim ce facem imediat după ce ne trezim dimineaţa, de câteva ori pe zi şi înainte de culcare. Aţi ghicit! Dimineaţa, cum am deschis ochii, luăm telefonul şi navigăm pe reţelele de socializare, postăm şi căutăm informaţii, lucru pe care îl repetăm de mai multe ori pe zi, iar seara, înainte de culcare, evident, vom repeta ceea ce am făcut dimineaţa și în cursul zilei. Tot telefonul inteligent îl folosim pentru a fotografia, ţinerea agendei, a face înregistrări audio sau video, a ne juca, a face plăţi bancare online, pentru a scrie mesaje, a asculta muzică, a vedea filme, a citi sau asculta ştiri, a afla vremea, a face calcule sau chiar pentru întrebuinţări în gospodărie (spre exemplu, ca lanternă). Folosindu-l din ce în ce mai des şi apelând la tot mai multe aplicaţii, pe care telefonul inteligent ni le oferă, companiile care deţin aplicaţiile obţin date despre noi şi încep să ne cunoască din ce în ce mai bine. Prin simplul fapt că am achiziţionat un bilet de avion online, fără să facem nimic, telefonul inteligent ne va avertiza din timp că trebuie să plecăm la aeroport. De unde ştie domnul Internet acest lucru? Răspunsul este simplu. Ne-a citit biletul primit pe e-mail. Şi, dacă tot deţine o astfel de informaţie, de ce să nu ne vină în ajutor? Tot domnul Internet, când ne aflăm în apropierea lor, ne face recomandări referitoare la restaurante, mall-uri, obiective turistice, instituții publice etc. Deci, domnul Internet, nu numai că ne cunoaște agenda, preferințele artistice, culinare ș.a., dar știe și unde ne aflăm în orice clipă (cu ajutorul sistemului GPS).

O altă față negativă a folosirii Internetului este aceea că, în acest spațiu, abundă informațiile false sau de proastă calitate. Noile tehnologii ne facilitează tot mai mult accesul la informațiile disponibile în spațiul virtual, însă nicio tehnologie nu garantează realitatea sau acuratețea datelor pe care le găsim pe Internet.

Aducând cu sine atâtea informații, Internetul a schimbat modul în care utilizăm cunoștințele., deoarece apelăm din ce în ce mai puțin la modelele clasice și din ce în ce mai mult la ceea ce oferă Internetul. Pe scurt, ne-am schimbat foarte mult comportamentul. De pildă, în loc să folosim serviciile unor specialiști (medici, avocați, contabili, consultanți fiscali etc.), accesăm site-urile care oferă informații despre ceea ce ne interesează și apoi încercăm să le punem în aplicare. În astfel de cazuri, riscăm pentru că nu toate datele oferite prin intermediul diferitelor platforme informatice sunt corecte sau actualizate.

Treptat, fiind izbit din ce în ce mai violent de fluxul de date ce-i sunt oferite prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, individul postmodern își schimbă într-un ritm accelerat stilul de viață, cu efecte asupra viitorului, care devine din ce în ce mai impredictiibil.

Pentru a dăinui ca specie pe Terra, omul trebuie să fie mult mai prudent în acțiunile zilnice și foarte preocupat de viitor, nefiind în interesul său să transfere autoritatea către dispozitivele inteligente. Omul trebuie să fie mai selectiv la informațiile accesate, să reglementeze strict modul de folosire a inteligenţei artificiale şi să fie prudent în ceea ce privește implementarea descoperirilor ştiinţifice, pentru a preveni punerea în aplicare a celor care au potenţial malign.

[1] D. Goleman, Focus, Ed. Curtea Veche, 2014, p. 20.