All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

CUGETĂRI FILOZOFICE MEDIEVALE PRERENASCENTISTE (SECOLELE III-XV)

 

Odată cu debutul decăderii Imperiului Roman, în Europa putem discuta despre începutul  Evului Mediu, perioadă în care cultura europeană a pierdut treptat moștenirea culturală romano-greacă.

Printre puținii filozofi medievali care au lăsat idei valoroase posterității, pot fi menționați: Plotin[1], Augustin de Hippona (Sf. Augustin)[2], Avicenna (Ibn Sînă)[3], Averroes (Ibn Rushd)[4], Muhammad Rumi (uneori i se spune Mawlana)[5]  și Toma de Aquino[6].

În continuare redau o parte dintre cele mai importante cugetări medievale prerenascentiste.

„Universul inteligibil este doar raţiune şi nu s-ar mai putea naşte încă un altul care să fie doar raţiune, ci dacă se năştea un altul trebuia să fie inferior aceluia, nefiind raţiune, dar nici materie căci materia nu este ordonată, de aceea trebuia să fie un amestec” (Plotin).

„Acel ceva care l-a făcut pe Adam capabil să dea ascultare poruncilor lui Dumnezeu i-a dat și putința de a păcătui” (Sf. Augustin de Hippona).

„Orice lucru este cunoscut nu în funcție de el, ci în funcție de capacitatea cunoscătorului” (Boethius[7]).

„Nu fi îndurerat. Orice pierzi va reveni sub o altă formă” (Muhammad Rumi).

„Am murit ca mineral și am devenit plantă, am murit ca plantă și a renăscut ca animal. Am murit ca animal și am fost Om” (Muhammad Rumi).

„Acela care este virtuos, este înţelept; acela care este înţelept este bun; acela care este bun este fericit” (Boethius).

„Conversația secretă este întâlnire directă cu Dumnezeu și suflet, lipsită de orice constrângeri materiale” (Avicenna).

„De câte ori ne lăudăm cu o faptă bună, ne luăm cu aceasta un fel de răsplată care împuţinează întotdeauna mulţumirea tainică ce o păstrăm în inimă” (Boethius).

„Sufletul este diferit de trup” (Avicenna).

„Dumnezeu prevede gândurile și acțiunile noastre libere” (Boethius).

„În om există două lucruri: binele şi răul, natura şi viciul” (Avicenna).

„Credem că Tu (Dumnezeu) ești acela față de care nimic mai mare nu se poate concepe” (Sf. Anselm)[8].

„Toate elementele care pot fi percepute sunt însuşiri corporale, iar simţurile nu pot percepe altceva, fiindcă ele sunt doar puteri răspândite în corpuri, care se împart odată cu împărţirea lor” (Avicenna).

„În singurătate omul nu ar fi supravieţuit. Toate cele necesare el le obţine datorită societăţii” (Avicenna).

„Vinul este prietenul nostru, însă el ascunde un vicleşug: bei mult devine otravă, bei puţin devine leac” (Avicenna).

”Ar trebui să vedem dacă există contradicție între ideea că ceva a fost creat de Dumnezeu și aceea că lucrul respectiv există dintotdeauna” (Toma din Aquino).

”Fericirea este atinsă atunci când omul este pregătit să fie ceea ce este” (Erasmus din Rotterdam[9]).

 

[1] Plotin (n.205-d.270) a fost fodatorul neoplatonismului

[2] Sf. Augustin de Hippona (n.354-d.430) a fost teolog și filozof creștin.

[3] Avicenna (n.980-d.1037) este considerat cel mai mare filozof musulman sau spirit al civilizației musulmane.

[4] Averroes (n.1126-d.1198) este considerat unul dintre cei mai importanți filozofi arabi.

[5] Jalal Ad-din Muhammad Rumi (n.1207-d.1273)

[6] Toma de Aquino (n.1225-d.1274) a fost teolog și filozof creștin.

[7] Anicius Boethius (n.480-d.525) filozof roman creștin.

[8] Sf. Anselm de Canterbury (n.1033-d.1109) a fost teolog și filozof.

[9] Erasmus din Rotterdam (n.1466-d.1536) a fost teolog și umanist farncez.

Adauga un comentariu