All for Joomla All for Webmasters
Splaiul Unirii nr. 152-154, Sect. 4, București

SABIA LUI DAMOCLES ȘI STRESUL RESPONSABILITĂȚII PUBLICE

 

Povestea sabiei lui Damocles este o parabolă cunoscută nouă prin intermediul lui oratorului Cicero. Damocles era un slujitor la curtea lui Dionisos al II-lea al Siracuzei[1]. Cicero spune că Dionisos avea mulţi duşmani și era chinuit de teama că va fi asasinat, astfel că dormea într-o cameră înconjurată de un şanţ, având încredere numai în fiicele sale, acestea fiind singurele pe care le lăsa să-i radă barba cu un brici.

Încercând să-și lingușească regele, Damocles i-a spus acestuia că este foarte norocos să aibă atâta putere și autoritate, dându-i de înțeles că are o viață de invidiat. Pentru a-i arăta că există și un revers al medaliei, Dionisos s-a oferit să facă schimb de poziții cu Damocles pentru ca acesta din urmă să experimenteze ex propriis sensibus privilegiul de a fi rege. Damocles a căzut în cursă și a fost de acord cu propunerea vicleană a regelui, astfel că s-a așezat în locul acestuia. Imediat, Dionisos ordonat ca o sabie imensă, al cărei mâner atârna doar de un fir de păr din coada unui cal, să fie agățată deasupra locului unde stătea Damocles.

Apoi Damocles a fost tratat regește, slujitorii comportându-se față de el ca și cum ar fi el monarhul, dar cu cât mai mult se bucura de viața regală, cu atât mai mult atenţia îi era atrasă de sabia aflată deasupra capului său, ce putea cădea în orice clipă. În fața unei asemenea situații, nemaiputând rezista fricii, Damocles și-a cerut iertare și i-a spus lui Dionisos că nu mai vrea să fie rege.

Morala sabiei lui Damocles pleacă de la realitatea că, în orice societate, mai veche sau mai nouă, oamenii au dorit sau vor să ajungă în poziții cât mai importante, chiar de conducători sau lideri. Celor ahtiați după poziții sociale importante le scapă din vedere sau pur și simplu ignoră aspectul esențial, respectiv că responsabilitatea este proporțională cu nivelul funcției sau poziției ocupate.

Cei care privesc spre oamenii cu poziții sociale importante (conducători politici, judecători sau alte persoane care dețin într-un fel sau altul puterea) observă, în principal, puterea și privilegiile funcțiilor (au mașină la scară, venituri mari, respect social s.a.) și mai puțin sau aproape deloc restricțiile și obligațiile asociate funcțiilor (expunerea publică a vieții private, obligații, incompatibilități etc.).

Adevărații conducători, magistrați sau demnitari simt că au în permanență deasupra capului sabia lui Damocles, adică au presiunea stresului generat de responsabilitatea socială asociată funcției pe care o ocupă. Sigur, aici îi am în vedere pe oamenii care se ridică la înălțimea demnității publice, iar nu pe impostorii sau parveniții în funcții cu responsabilități, care cel mai probabil nu au niciun stres pentru că nu au reprezentarea rolului social pe care ar trebui să-l aibă cei care dețin puterea într-un domeniu.

Povestea sabiei lui Damocles este o parabolă a cărei morală se potrivește situației în care se află oamenii cu responsabilități sociale importante.

Mesajul pe care Dionisos a vrut și a reușit să-l transmită este că oamenii de stat autentici trăiesc o stare constantă de neliniște, produsă de riscurile și responsabilitatea asociate activității importante desfășurate.

Cum spunea Shakespeare, în Henric al IV-lea: “Nesigur doarme capul ce poartă o coroană[2].

 

[1] Un tiran al Siracuzei, Italia din secolul al IV-lea î.Hr.

[2] Președintele american John F. Kennedy compara omniprezenta amenințare nucleară cu o sabie a lui Damocles atârnând deasupra umanității.

 

 

 

Adauga un comentariu