FACTORUL X ÎN POLITICĂ, CUM AU PROFITAT SAU BENEFICIAT MARK RUTTE DE ACESTA ȘI ANUMIȚI OAMENI POLITICI AUTOHTONI

Scenele politice din orice colț al lumii sunt influențate sau determinate de factori previzibili și evenimente sau fapte impredictibile. Un eveniment neașteptat, ca de pildă, un scandal politic, un deces, un atac terorist, o revoltă etc., poate schimba ceea ce se prefigura că se va întâmpla în plan politic la un moment dat într-un spațiu determinat. Influența evenimentului impredictibil poate fi negativă sau pozitivă.

Evenimentul imprevizibil, care produce o schimbare ce nu putea fi anticipată în mod rațional, poate fi numit în diferite feluri. Spre exemplu, elementul imprevizibil, elementul 101 ori factorul surpriză. Sau poate fi denumit pur și simplu factorul X.

Factorul X în politică poate fi considerat un eveniment sau fapt imprevizibil care determină sau favorizează apariția unor rezultate neașteptate în domeniul afacerilor statale.

Cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare ce au avut loc miercuri (în 15 martie) în Olanda, Geert Wilders, liderul partidului extremist anti-UE (PVV) era considerat câștigătorul cel mai probabil al scrutinului[1]. Estimările specialiștilor erau că Partidul Libertăţii va obține 30 de mandate, din totalul de 150 cât are Camera Reprezentanţilor.

Platforma politică a lui Geert Wilders a cuprins un amalgam de idei fie de natură extremistă, fie de natură anti-UE. Politicianul olandez a promis că, dacă va câștiga alegerile parlamentare, va cere ieșirea Olandei din UE, va interzice imigrația musulmană, conform modelului Trump, va închide moscheele etc.

Surprinzător, Geert Wilders şi partidul său, nu au câştigat alegerile parlamentare, iar guvernul care se va forma pe baza unei coaliţii (din cel puţin patru partide), se poate anticipa că va rămâne ataşat Uniunii Europene.

Dacă acceptăm premisa de la care am plecat, respectiv că Geert Wilders era favorit în ceea ce privește câștigarea alegerilor parlamentare din Olanda, apare ca implacabilă întrebarea: Care este factorul X, respectiv ce eveniment sau fapt a determinat inversarea câștigătorului?

Răspunsul este unul singur. Scandalul diplomatic, dintre Turcia și Olanda, iscat cu câteva zile înainte de alegeri, care s-a transformat imediat într-o criză diplomatică. Un episod s-a petrecut în data de 11 martie 2017, cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare, când Guvernul olandez a interzis aterizarea aeronavei la bordul căreia trebuia să sosească ministrul de externe turc (Mevlut Cavusoglu), care dorea să fie prezent la Rotterdam, în cadrul unei întâlniri pentru susținerea referendumului din Turcia, ce vizează acordoarea unor puteri sporite președintelui.

În ipoteza în care criza turco-olandeză nu ar fi existat, cel mai probabil Geert Wilders şi partidul său ar fi obținut primele locuri pe scena politică olandeză.

Este cert că premierul olandez și condus de acesta au beneficiat de ajutorul crizei turco-olandeze, sporindu-și zestrea electorală, ajungând pe primul loc în preferințele electoratului.

Sigur, nu numai criza a contribuit la câștigarea alegerilor, ci și conduita lui Mark Rutte, care a profitat de ocazie și acționat cu multă fermitate, „scăzându-i lui Geert Wilders, în ultimele zile ale campaniei, bazinul de voturi anti-islamiste pe care se înălţase, ameninţătoare, „piramida electorală”[2].

*

* * *

Factorul X poate fi identificat și în politica românească, de acesta beneficiind sau profitând mai mulți oameni politici din România.

Exempli gratia:

• Traian Băsescu a profitat de retragerea din cursa prezidențială a lui Theodor Stolojan, devenind contracandidatul lui Adrian Năstase și câștigând alegerile prezidențiale din țara noastră;
• Traian Băsescu a profitat de întâlnirea contracandidatului său, Mircea Geoană cu Ovidiu Vântu, în preajma alegerilor prezidențiale, iar Traian Băsescu a obținut al doilea mandat de președinte al României;
• Klaus Iohoannis a beneficiat de carențele existente în organizarea votării în diaspora și a devenit Președintele României.

[1] A se vedea, de pildă, http://www.bbc.com/news/world-europe-39016179. La sfarsitul anului trecut, Partidul Libertății (PVV), al lui Geert Wilders, era cotat în sondaje cu 21% din intențiile de vot, iar Partidului Liberal-Democrat (VVD) al actualului premier, Mark Rutte era creditat cu 17% din intențiile de vot.

[2] Pentru o analiză excepțională a alegerilor parlamentare olandeze, a se vedea articolul Lalele cu spini. „Populismul bun” și „populismul rău”, scris de Valentin Naumescu. Vestea buna si vestea rea din alegerile olandeze, www.contributors.ro.