Fără a fi sub spectrul pesimismului sau în vraja optimismului, plasându-ne într-o zonă realistă, exprimăm punctul de vedere că inteligența artificială este cea mai înaltă formă a imaginației omului, care are toate șansele să fie transpusă în practică într-un viitor previzibil relativ scurt. Efectele inteligenței artificiale sunt, însă, greu de anticipat. Dacă factorii cu rol în reglementare vor adopta reguli care să fixeze într-un cadru adecvat modul de folosire și limitele accesului la inteligența artificială, putem fi încrezători în aportul noilor tehnologii la bunăstarea și fericirea omului. În caz contrar, mi-e teamă că avertismentul lui E. Musk apare ca fiind plauzibil.
Parafrazându-l pe Lanza putem considera că viața e o aventură care transcede felul nostru obișnuit de a gândi, iar când murim facem acest lucru nu într-un mod aleatoriu, ci în inevitabila matrice a vieții, plecând dintr-un univers în altul. Trecutul este cert, dar consumat, viitorul este incert, așa că ceea ce ne rămâne este prezentul. Așadar, trăiți clipa și zâmbiți, căci nu avem garanția că viitorul va fi mai bun!
Măsura controlului judiciar, alături de sora ei, controlul judiciar pe cauțiune, este cea mai puțin intruzivă dintre măsurile preventive. Din cauza acestei particularități, în practica judiciară, controlul judiciar se dispune, se prelungește și se menține cu relativ mare ușurință. Examinând practica judiciară, am constatat că, uneori, organele judiciare consideră că măsura controlului judiciar este un mijloc procesual care poate fi dispus sau perpetuat fără un examen special al proporționalității și necesității. Cu alte cuvinte, plecând de la premisa că este cea mai ușoară dintre măsurile preventive, anumite organe judiciare apreciază că efectele acesteia asupra drepturilor și libertăților inculpaților sunt relativ neglijabile. În realitate, chiar dacă nu sunt impuse inculpatului obligații în plus față de cele standard, măsura controlului judiciar afectează, uneori într-o măsură semnificativă, anumite drepturi și libertăți fundamentale ale omului (de exemplu, dreptul la muncă).
O vorbă spune: Funcțiile sunt trecătoare! Așa este! La fel ca oamenii și funcțiile sau demnitățile sunt efemere. Cine nu înțelege acest lucru nu are nicio îndreptățire să ocupe vreo funcție sau demnitate, în special dintre cele în care este numit. Orice poziție de șef, într-o mai mare sau mai mică măsură, determină o uzură a persoanei care o ocupă la un moment dat. Efectul acestei uzuri este asociat cu scăderea performanțelor instituției sau autorității publice în cauză.
Justiția, în general, și cea penală, în special, nu poate fi selectivă, întrucât organele judiciare nu au posibilitatea de a alege în mod arbitrar și inegal modalitatea în care aplică legea în cauzele pe care le soluționează. Potrivit Legii fundamentale, justiția nu poate fi diferită, ci trebuie să fie egală (aceeași) pentru toate persoanele care se află în aceeași situație juridică.